Traditii de Dragobete, ziua cand se logodesc pasarile si iese ursul din barlog. Ce vraji de iubire se fac si cum sa ai spor
Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii este un tanar chipes si navalnic, petitorul pasarilor care, la sfarsit de februarie, incep sa isi caute perechea si sa isi cante iubirea. Reinnoirea timpului In vechile calendare, explica etnologul Doina Isfanoni, cercetator stiintific la Muzeul Satului din Capitala, luna februarie era considerata ultima de iarna, iar ziua de 24, numita si "cap de primavara", marca inceputul anului agricol si iesirea ursului din barlog. Astfel, in popor se spunea ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat.
Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii este un tanar chipes si navalnic, petitorul pasarilor care, la sfarsit de februarie, incep sa isi caute perechea si sa isi cante iubirea.
Sarbatoarea este specifica zonei de sud a tarii (Oltenia, Muntenia si partial Dobrogea). Potrivit atestarilor, ea era cunoscuta in zona de sud a Romaniei si este una dintre sarbatorile ce prevesteste inceputul primaverii. Romanii numeau sarbatoarea Dragobetelui si "Logodna pasarilor", deoarece in aceasta zi pasarile se imperecheau si isi faceau cuib. Se credea ca pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere pana la Dragobetele din anul viitor, ceea ce era valabil si in lumea oamenilor, noteaza profesorul Ion Ghinoiu in lucrara "Sarbatorile la romani".
"Zanul" dragostei
Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor si ca un nas ce oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor romanii au transformat Dragobetele, acesta ajungand sa fie considerat "zanul dragostei", zeitate ce ii ocroteste si le poarta noroc indragostitilor. A devenit protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de Dragobete, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce "se logodesc" in aceasta zi.
Se culeg viorele
In dimineata zilei de 24 februarie, pe vremea bunicilor, tinerii ieseau din sat la padure, faceau o hora, se sarutau si se stringeau in brate. Fetele adunau flori de primavara pe care le foloseau pentru descantecele de dragoste.
Din zapada netopita pana la Dragobete, fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau in anumite zile ale anului, pentru pastrarea frumusetii. Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma.
Sarut in vazul tutu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro