Scandalurile care au intunecat fata Bisericii in trecut: preotul ars pentru sodomie si staretul desfranat

Scandalurile care au intunecat fata Bisericii in trecut: preotul ars pentru sodomie si staretul desfranat

"Domnitorul Ioan Voda Armanul bagat-au in foc, de viu, pre Vladica Georgie, de au ars, dandu-i vina de sodomie, auzind ca are avutie", scria cronicarul Ureche la mijlocul secolului al XVII-lea. "Manastirile de calugarite si calugari nu se deosebeau deloc de casele publice, decat prin aceea ca viata era mult mai desfranata inca si mai ingaduitoare (...). O descriere asemanatoare a oferit si cornicarul sirian Paul de Alep, cel care l-a insotit pe tatal sau, Macarie Zaim, patriarhul Antiohiei, in Tarile Romane de la mijlocul secolului al XVII-lea.

acum 87 luni (23 Jan 2017)

O marturie infioratoare despre incidentele petrecute in secolele trecute, care au afectat imaginea Bisericii, l-a avut in prim-plan pe Ion Voda cel Cumplit, voievod al Moldovei in secolul al XVI-lea. In cei doi ani de domnie, a ramas celebru pentru pedeapsa aplicata unui calugar acuzat de sodomie.

"Domnitorul Ioan Voda Armanul bagat-au in foc, de viu, pre Vladica Georgie, de au ars, dandu-i vina de sodomie, auzind ca are avutie", scria cronicarul Ureche la mijlocul secolului al XVII-lea. Un vladica fu convins de crima celei mai negre nemoralitati. Marsavul episcop fu ars de viu.

Staretul desfranat

O alta marturie din trecut care dezvaluia fata mai putin morala a unor reprezentanti ai Bisericii a apartinut diplomatului francez Eugene Poujade, din secolul al XIX-lea. Intr-una din lucrarile sale, acesta remarca povestea unui calugar grec, devenit staret al Manastirii Horezu, cunoscut in comunitate pentru viciile sale. "Staretul de la Horezu tocmai a murit. Portretul lui era pe toate piesele manastirii si reprezenta bine personajul atat de barfit in tinut. Aspru cu taranii, inspira teroare, desfranat si tiranic, supunea mangaierilor sale pe tinerele fete din satele sale. Acest lucru se citea in ochii lui mici, verzi si sticlosi, in buzele groase si stranse, in barbia lata si in fruntea bombata", relata diplomatul francez, citat in volumul "Calatori straini despre Tarile Romane in secolul al XIX-lea", Editura Academiei Romane, (Bucuresti, 2010).

"Manastirile de calugarite si calugari nu se deosebeau deloc de casele publice, decat prin aceea ca viata era mult mai desfranata inca si mai ingaduitoare (...). Bande de femei saltimbance, cantarete, muzicante, alergau pe drumuri, in tovarasie cu scolari si popi vagabonzi, imbulzindu-se prin balciuri, targuri si prin toate locurile unde era vreo sarbatoare sau unde poporul venea cu multimea. O descriere asemanatoare a oferit si cornicarul sirian... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro