Manastirea, inconjurata pe trei parti de padure a ramas ca marturie a uneia dintre cele mai vechi asezari calugaresti din judetul Arges. Ca infatisare exterioara, biserica este in forma de cruce avand in fata o tinda deschisa asezata pe doi stalpi de zid patrati. Usa de la intrare este din blani de stejar, captusite cu tabla de fier. Deasupra ei sunt doua pisanii, una cu litere sapate in piatra si care dateaza de la 1648, iar alta zugravita pe perete din timpul rezidiri bisericii la 1848. Icoanele sunt de lemn si sunt singurele care mai pastreaza urme de vechime, fiind roase de carii. De remarcat ca din bogata argintarie a manastirii nu se mai pastreaza astazi decat o evanghelie legata in argint aurit.

O Evanghelie din 1750 este pastrata la manastire

In altarul manastirii sunt pastrate si multe carti vechi. Mitropolie a Bucurestilor la 1750, o evanghelie veche, fara inceput si fara scoarte, o evanghelie legata in catifea si argint aurit, un minei pe luna septembrie fara inceput, un minei pe luna ianuarie, tot fara inceput, un catavasier grecesc, tiparit la Venetia in 1742 de Nicolae Saru, o alta evanghelie greceasca, din 1811, in tipografia lui Teodosie din Ioanina, Chiriacodromion grecesc de Nichifor, arhiepiscopul Astrahanului, din 1837 in tipografia Sfantului Sinod si un triod grecesc, fara inceput. Unele afirmatii, ca cea din pisania veche si cea din diata lui Arsenie Soimul, au facut ca si celelalte marturii, cum ar fi de exemplu zapisul lui Ioanichie ieromonahul, sa considere pe Arsenie intemeietor al acestei manastiri, insa acesta este numai cel care a rezidit-o in 1648. Manastirea Rancaciov este mult mai veche de aceasta data, fiind amintita in hrisoave inca din secolele XV-XVI.

Cel mai vechi document privitor la ea este hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care i se intareste mosie in Carstiani, partea lui Carstian si a lui Albul, precum si alte danii pe care Vl... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro