Fostul agent sef de penitenciar Constantin Mocanu a reusit sa demonteze un mit urban de care autoritatile romane s-au prevalat frecvent in ultimii ani cand a venea vorba despre modalitatea in care ajung in puscarii, anual, mii de telefoane mobile.

Descifrarea de catre procurorii DIICOT a mecanismului filierei infractionale din care facea parte gardianul a aratat ca, de fapt, povestile cu telefoane ascunse in conserve de pate de ficat sau in cozonaci, sunt simple baliverne si ca, in realitate, totul se face cu complicitatea oamenilor legii. Un "jaf" de telefon de 2 euro ajungea in puscarie 300 de euro

Ancheta in ceea ce priveste faptele lui Constantin Mocanu a debutat in 2011, totul plecand de la sesizarea unui detinut cum ca i s-ar fi oferit un telefon mobil cu cartela la pretul de 300 de euro.

Incarcatorul se livra separat, la 50 de euro bucata, insa exista si un "serviciu special" de pastrat si incarcat mobile (pentru a evita confiscarea cu ocazia controalelor inopinante in celule), care costa 100 de euro pe luna. Este de prisos sa spunem ca telefoanele respective erau de duzina, fiind cumparate din afara inchisorii cu 2-3 euro bucata.

Partea de oras era asigurata de un anume Grigore Constandache, care se ocupa cu procurarea telefoanelor, a incarcatoarelor si a cartelelor, dar si de insasarea banilor de la rudele cumparatorilor din puscarie. Plata se facea fie prin mandat online (procurorii au identificat 39 de astfel de plati), fie direct, cu ocazia unei intalniri intre Constandache si platitor.

Constantin Mocanu avea misiunea de a prelua telefoanele mobile de la Constandache, pe care apoi le plasa in locuri bine stabilite din spatiul de detentie: dupa calorifere, in cosurile de gunoi sau in alte spatii unde avea acces detinutii.

Schema de livrare era completata de detinutul Stefan Lazar (zis Bidiga - var primar cu Constand... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro