Boboteaza, una dintre putinele sarbatori religioase care aduna satenii laolalta, fiecare gospodar luand parte la slujba oficiata la biserica si asteptand sa plece acasa cu apa sfintita de preotul satului intr-un singur loc, este, la Slatioara si Ghimpeteni, doua localitati din Olt, de asemenea prilej pentru stapanii de cai sa se mandreasca fiecare cu ce are in grajd.

In dimineata zilei de Boboteaza, si la Slatioara, dar si la Ghimpeteni, comunele in care se pastreaza Botezul Cailor, lucrurile se intampla ca peste tot. Daca in restul localitatilor gospodarii merg acasa si, primul lucru pe care il fac, odata ajunsi cu apa sfintita, este sa "boteze", la randul lor, animalele, spre a le feri de rele, in localitatile amintite detinatorii de cai vin cu acestia sa-i boteze chiar preotul satului.

Dupa ani in care concursul de la Slatioara, o comuna aflata la sase kilometri de Slatina, s-a organizat pe strada principala, cresterea numarului de participanti a dus la mutarea evenimentul pe izlazul comunei. Aici se fac inscrierile pentru cele trei sectiuni - frumusete, tractiune si viteza - si tot aici se desfasoara probele, cea de viteza pe grupe de cate patru, ocupantii locului I din fiecare grupa concurand ulterior intre ei, pana la desemnarea castigatorului.

Cei mai iuti cai din zona se stabilesc de Boboteaza

Cei cu animalele cele mai puternice trebuie sa fie dispusi sa-si inhame calul de povara la o caruta plina ochi cu nisip, si infranata pe deasupra, calul care reuseste, in 60 de secunde, incurajat doar verbal (stapanul nu are voie sa foloseasca biciul), sa parcurga cea mai mare distanta fiind declarat castigator.

Obiceiul a aparut, spun specialistii care astazi promoveaza obiceiurile ce inca se mai pastreaza (vezi site-ul www.traditiioltene.ro, al Centrului Judetean de Conservare si Promovare a Traditiilor si patrimoniului Cultural Olt), din necesitat... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro