Iosif Kiraly se plimba pe aleile labirintice ale memoriei, pe care trecerea timpului si intamplarile, deopotriva interioare si exterioare, le remodeleaza continuu. In lucrarile lui de fotografie, urmareste tocmai felul in care realitatea e rescrisa cu fiecare noua clipire si declansare de aparat, dar si cum, sub invelisul transformarii, masinaria sociala merge mai departe cu "piese" din alte epoci.

Intr-un interviu realizat de Andra Matzal de la TOTB.ro, fotograful povesteste despre zece fotografii realizate in etape diferite ale vietii sale si despre istoriile din spatele lor, precum si despre ce inseamna baia de cultura vizuala in care astazi ne scaldam cu totii.

A inceput sa faca fotografie inaintea Revolutiei si tot inainte de 1989 a facut parte dintr-o retea internationala de mail art, prin care artistii din diferite colturi ale lumii isi trimiteau prin posta diferite lucrari. In urma cu fix 20 de ani, a co-fondat Departamentul de Foto-Video al Universitatii de Arte din Bucuresti, unde preda si azi. L-am rugat pe Iosif Kiraly, care a sustinut, saptamana trecuta, la New York, doua conferinte despre fotografia romaneasca in arta contemporana, sa aleaga zece din imaginile realizate de-a lungul timpului, de care, dintr-un motiv sau altul, se simte foarte legat.

Am stat de vorba in atelierul lui, ticsit cu carti, albume si cutii in care stau meticulos asezate lucrarile primite de la corespondentii lui de mail art de dinainte de '89. O arhiva care, desi e foarte bine pastrata, ca o capsula amorsata inainte de era comunicarii digitale instantanee, incepe sa-si ingalbeneasca hartia si sa-si estompeze cerneala. Pentru Kiraly, arhiva este, de altfel, o metoda de lucru, un instrument prin care scoate la iveala ceea ce memoria nu poate pastra fara sa deformeze, dar care, daca e rearanjata asemenea unui cub rubic, poate reda indicii tocmai despre cum realitatea e prelucrata in circuitele amintirii. Am stat de vorba despre cele zece fotografii rea... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro