Nivelul extins in care Gorbaciov si ceilalti parteneri "in stransa cooperare" s-au inspirat din initiativele romanesti in domeniul politicii externe si de securitate - prea putin inteles in Occident inainte de mijlocul anilor 1980 si tot mai puternic negat dupa aceea - a devenit evident la Consfatuirea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varsovia, desfasurata la Bucuresti in perioada 7-8 iulie 1989. Spre exemplu, toti membrii Pactului denuntau acum cazuri repetate "de amestec in treburile interne ale altor state si incercari de destabilizare a lor", si sustineau intarirea securitatii europene prin intermediul dezarmarii si prin "reducerea substantiala a fortelor armate, armamentelor si cheltuielilor militare".

Cooperare, dialog si pace

In loc sa insiste pentru o confruntare acerba cu NATO, asa cum procedasera toti liderii sovietici, inclusiv Gorbaciov, inainte de 1987, comunicatul din 1989 indemna la acelasi tip de discutii directe intre NATO si Pactul de la Varsovia pentru realizarea carora Romania amenintase odinioara cu blocarea reinnoirii Tratatului de la Varsovia. La Bucuresti, toti membrii Pactului si-au exprimat sustinerea unanima pentru "trecerea relatiilor dintre Pactul de la Varsovia si Alianta Nord-Atlantica pe o cale pasnica, stabilind intre ele un dialog constructiv pe canale politice si militare si transformandu-le intr-un factor de securitate si cooperare pe continent".

Aproape de finalul comunicatului, in ciuda faptului ca Moscova si partenerii "in stransa cooperare" inca blocau discutarea propunerilor romanesti de reforma in vederea unei reale impartiri a puterii in cadrul aliantei, Bucurestiul a izbutit sa insereze si apelul la "consolidarea caracterului politic (mai degraba decat militar) al Pactului de la Varsovia si la imbunatatirea mecanismului de cooperare interna pe baze democratice".

Fragment din Comunicatul Comitetului Politic... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro