Despre el se spune ca este un intarziat, dar si un ocrotitor al celor care nu ajung la timp la destinatie, nu din comoditate, ci din dumnezeiasca randuiala.

S-a rusinat de necredinta sa

Nici Petru, corifeul Apostolilor, nici Sfantul Ioan, ucenicul iubirii, si nici chiar Sfantul Pavel, Apostolul neamurilor, nu au vreo Duminica dedicata lor. Sfantul Apostol Toma, numit si Geamanul, cunoscut ca "Toma necredinciosul", vazandu-L pe Mantuitorul, cu toate ca initial se indoise la primirea vestii ca Hristos a inviat, se rusineaza de necredinta sa si marturiseste plenitudinea dumnezeirii: "Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede" (Ioan 20, 25). El nu este prezent la prima aratare a Domnului ucenicilor si nici la Adormirea Maicii Domnului. Se spune ca a fost randuiala lui Dumnezeu ca Toma sa intarzie, ca prin pipairea urmelor cuielor din trupul lui Hristos si a coastei Lui, sa se dea o dovada si mai hotarata despre Invierea Sa.

Cazul apostolului Toma, spun preotii, aminteste de cunoasterea divinitatii in primul rand prin intermediul simturilor si nu in special prin credinta. Deoarece nu a fost prezent in seara Invierii Mantuitorului, cand apostolii au avut bucuria sa-l vada pe Hristos viu, Toma se indoieste de veridicitatea celor marturisite de apostoli. Ba mai mult, Toma a aratat ca nu poate sa creada decat daca va vedea semnul cuielor si va pune degetul pe urmele lasate de acestea pe mainile si picioarele Mantuitorului, iar cu mana sa atinga coasta Mantuitorului.

Dupa opt zile, Hristos s-a indurat de necredinta lui Toma si pentru a nu-l lasa sa traiasca in indoiala, care aici are inteles de cugetare, existenta, se arata din nou apostolilor. Si Iisus a adaugat: "Ai crezut, Toma, pentru ca M-ai vazut;

Moarte de martir

Despre S... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro