Zece creaturi de cosmar de care romanii s-au temut mereu: strigoii, Muma Padurii si duhurile

Zece creaturi de cosmar de care romanii s-au temut mereu: strigoii, Muma Padurii si duhurile

"Ca sa i se nimiceasca puterea strigoiului i se bate in inima un par de stejar, de tisa ori de frasin, se inteapa cu o frigare, cu un cui sau cu un cutit, ramanand astfel ca pe viitor sa fie legat de sicriul in care a fost ingropat si sa nu mai iasa din mormant, pentru savarsirea nelegiuirilor", arata etnologul Tudor Pamfile. "O baba batrana, neagra si urata, ca intunericul Iadului, cu coarne in cap ca raschitoarele, cu nasul lung si incarligat, cu ochii umflati de capra inecata, cu coltii in gura ca ai mistretului, cu ghiare ca secerile, cu coada ca de vita, lunga si imbarligata, cu o lulea sau pipa mare in dinti, pe beregatile gatului sau pe nari iesindu-I flacara de fum, fum negru si o duhoare de tutun", o descria Tudor Pamfile. "Cand mor toti intr-o casa de ciuma, vecinii de la noua case din apropiere sa sara cu mic cu mare, sa ia o gaina neagra sau un cocos negru cu ei si sa urce cu totii pe un deal, unde vor aprinde noua vetre cu noua focuri.

acum 107 luni (2 Jul 2015)

Sau are pe corp o camasa, o caciula de piele", relata Tudor Pamfile autorul volumului "Mitologie romaneasca. Mai infioratoare erau practicile prin care oamenii isi linisteau temerile fata de cei banuiti ca dupa moarte s-au transformat in strigoi.

"Ca sa i se nimiceasca puterea strigoiului i se bate in inima un par de stejar, de tisa ori de frasin, se inteapa cu o frigare, cu un cui sau cu un cutit, ramanand astfel ca pe viitor sa fie legat de sicriul in care a fost ingropat si sa nu mai iasa din mormant, pentru savarsirea nelegiuirilor", arata etnologul Tudor Pamfile. Unii asa-zisi strigoi erau spintecati in doua cu o coasa, apoi oamenii fierbeau vin si il turnau peste ei, inainte de a-i ingopa din nou. "Altor strigoi, dupa ce li se spinteca burta, li se scot ficatii si inima, se ard pe foc pana se fac scrum si cenusa ce iese se amesteca intr-un pahar cu apa si se bea cu toate neamurilr lor, ca sa fie ferite. Unii ung strigoii cu gaz si apoi ii ard, altii ii ard cu radacini. Muma Padurii Muma Padurii este personificata, conform traditiei populare, ca o femeie urata si batrana, care boceste in padure, insa putea lua si alte infatisari, cum este cea a unui copac infiorator sau al unei calugarite cu parul despletit. Locuieste in cele mai intunecoase locuri din codru si cauta sa ucida pe cei care treceau singuri in padure sau sa ii sperie, pricinuindu-le boli de spaima. Femeile se pazeau de puterea ei asezand tamaie o matura si o foarfeca langa patutul pruncului. De asemenea, impotriva farmecelor se faceau descantece. "Descantatoarea ia o matura, foc, un topor si o oala cu apa. Se aseaza in pragul usii de afara si cat descanta se uita la un pom. "cu toporul te-oi taia", ciocane cu el in stalpul usii, in dreapta si in stanga", relata Tudor Pamfile. O credinta populara, despre stafiile si legatura lor cu locurile in care au murit, era prezentata de Vasile Alexandri, la finalul baladei Manastirea Argesului, care spune legenda mesterului Manole. Asa, el crede c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro