VIDEO Gabriel Cotabita: "Cand eram mic, ascultam romante si citeam Dictionarul Enciclopedic Roman. Avea si poze"

VIDEO Gabriel Cotabita:

Odata cu niste probleme legate de mama, a doua oara cu ocazia implinirii a 150 de ani de la absolvirea liceului. "Atingeam benzile ca pe sfantul mir" Imi spuneati de romante si de muzica veche. Si punkul, care, desi nu a prins la acel moment in Romania, aparea prin toate revistele astea de profil care mai ajungeau si la noi. "Eram asa celebru ca am aparut si in >, cu fotografie" Obisnuit cu podiumul Numele: Gabriel Cotabita Data si locul nasterii: 1 noiembrie 1955, Craiova Starea civila: necasatorit, are trei fete. Intre 1973 si 1978 a fost student la Institutul de Electrotehnica din Craiova, pe care l-a si absolvit. Intre anii 1979 si 1980, colaboreaza si cu trupa Basorelief, alaturi de care sustine o serie de concerte pe litoral. In 1986, este contactat de compozitorul Ionel Tudor pentru a-i interpreta o piesa la festivalul de la Mamaia. Dar in perioada asta de inginerie, de la Craiova, cum decurgea cariera artistica? Terminam serviciul la ora 3, la Craiova, la 4 eram in tren, ajungeam la Bucuresti, trageam ce era de tras, la 1 noaptea eram inapoi in tren, spre Craiova. A fost doar o decizie profesionala sau aveati nevoie si de o perioada de liniste personala? "La TVR, una-doua, eram eu" Dati-mi un exemplu, ca sa inteleg cat de aspra era supraexpunerea despre care vorbeati mai devreme. Acuma poti sa apari de 100 de ori, ca nu mai conteaza, la cat de larg e spectrul de emisie. Pentru ca la televizor paream gras, pentru ca la televizor lumea nu suporta ca transpiram, desi in concerte curgeau siroaie de pe mine si nu comenta nimeni nimic. De un an de zile vreau sa fac un turneu de sali mici si nu pot. Parerea mea este ca oamenilor trebuie sa le dai muzica intr-un mod in care sa-i faci sa se simta bine, sa se simta importanti, sa simta ca stau intr-o sala de spectacole, nu la gramada, in mirosul de mici. Un lucru pe care l-am descoperit destul de tarziu, pentru ca am fost prea prins sa fac productie muzicala, sa ma ocup zece ani de festivalul Callatis, sa ma ocup, in general, de cu totul si cu totul altceva. Si un cantec de acum 20 de ani nu e cunoscut de unul care are acum 20 de ani.

acum 64 luni (25 Apr 2015)

Suna telefonul. Isi cere scuze ca va intarzia putin, dar a descoperit ca are pana si cauta disperat o vulcanizare. Un sfert de ora mai tarziu, ne intalnim in fata sediului "Adevarul". Imi povesteste ce tip de pana a facut, e linistit ca i s-a spus ca de vina ar fi pneurile, prea vechi si subtiate. Ajuns in camera de interviu, Cotabita se relaxeaza. Pozeaza putin, adoptand pozitia corporala a cuiva care a trecut prin alte cateva mii de astfel de momente. Glumeste si cu doamna care-i aduce o cafea. E o atmosfera grozava, de buna dispozitie generala. Cotabita mai face o ultima gluma, o proba tipica de sunet, "1-2, 1-2, 2-10, 2-10", dupa care isi schimba complet mima, devenind, intr-un mod situat la granita cu absurdul si umorul involuntar, complet serios.

"Weekend Adevarul": Pe la Craiova mai mergeti?

Gabriel Cotabita: Cu treburi, in general legate de mama mea, care mai traieste. Nu se poate obisnui fara lucrurile de acolo.

Probabil ca e si rutina.

Daaa, si obisnuinta de "a sta cu fetele". Cand auzi expresia asta, zici "Pfoaaa!", si cand afli ca fetele sunt octogenare... La fel si pe mine, sa ne-ntelegem...

Dar orasul Craiova cum il gasiti astazi, fata de perioadele copilariei si adolescentei? Era un orasel in care lumea iesea la plimbare pe Corso, erau pravalioarele fiecaruia pe fosta strada Unirii. Iar strada asta arata cam cum arata acum Centrul Vechi al Bucurestiului: case vechi, lipite una de alta, stradute inguste. Era un oras de targoveti, unul de rascruce. Tot centrul asta a cazut la cutremurul din 1977. S-a reconstruit tot, in afara de cladirea restaurantului "Minerva". De acolo a inceput sa se schimbe tot. Dar n-as spune ca a fost doar nu stiu ce stil de constructie.

Dati-mi un exemplu al acestei schimbari, pe care-l considerati izbitor. Si, atentie, vorbim despre Craiova, un oras unde numai daca nu voiai sa te uiti la... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro