VIDEO Farmecul discret al lui Carmen Galin. Astazi, actrita implineste 70 de ani

VIDEO Farmecul discret al lui Carmen Galin. Astazi, actrita implineste 70 de ani

Electra, dragostea mea Pe scena, unde a fost actrita a Teatrului National din Bucuresti, cel mai important rol al ei a fost cel al Electrei, fiica regelui Micenei care, cu pietate, trebuie sa-si razbune tatal, ajutand la uciderea mamei sale, si sa restabileasca astfel dreptatea, din ultimul volet al "Trilogiei antice", montate aici de Andrei Serban (cel de-al doilea nume esential pentru cariera actritei, de data aceasta in teatru) la inceputul anilor '90, unde impartea partitura cu Ana Ciontea si juca alaturi de Claudiu Bleont / Mircea Anca (Oreste), Florina Cercel / Ilinca Tomoroveanu / Adela Marculescu (Clitemnestra) si Costel Constantin / Andrei Finti (Egist). Solidaritate cu Andrei Serban Era incununarea unei cariere teatrale, in care mai inregistrase roluri de referinta, precum cel principal din exuberantul musical "Nu sunt Turnul Eiffel" (1979, de Ecaterina Oproiu, regia Catalina Buzoianu) - trio cu Stefan Iordache si Leopoldina Balanuta -, Gloria, din "Evul Mediu intamplator" (1980, de Romulus Guga, regia Cristian Hadji-Culea), o tanara stranie, cu elemente de dezaxare, exaltare si isterie, pe o permanenta oscilatie intre realitate si fictiune, iar in 1981 a devenit nevasta lui Patru cel Scurt (regretatul Dinu Manolache), din "Niste tarani" (de Dinu Sararu, regia Catalina Buzoianu), toate acestea pe scena Teatrului Mic.

acum 56 luni (14 Mar 2016)

Carmen Galin face parte dintre acele prezente discrete, posedand un indicibil farmec propriu, dar care nu ajung niciodata la statutul de star propriu-zis.

Nascuta pe 14 martie 1946 la Iasi, studenta la facultate a regizorului-profesor Dinu Negreanu (unul dintre pivotii proletcultismului in cinematografia romana, autor in anii '50 al unor filme-far ale epocii, precum "Viata invinge", "Nepotii gornistului", "Rasare soarele" sau "Alarma in munti", reciclat insa in acei ani ca dascal al tinerelor generatii la IATC), dar si a unor Sanda Manu, Mihai Mereuta si Ion Cojar, absolventa a promotiei 1967 (alaturi de Adela Marculescu, Ioana Bulca, Cristina Stamate, Mitica Popescu, Eusebiu Stefanescu, Irina Mazanitis, Ilie Gheorghe sau Sybilla Oarcea), Carmen Galin isi leaga numele, in "cariera sa stralucita", de doua personalitati ale artelor spectacolului de la noi. Astfel, in cativa ani, Carmen Galin este, pe rand, Sita, surdomuta retardata din "Tanase Scatiu" (1976), una dintre sotiile profetului, personajul negativ (Victor Rebengiuc) din "Profetul, aurul si ardelenii" (1978), Pica, fiica dezaxata a personajului titular din "Bietul Ioanide" (1980, ecranizare dupa George Calinescu), si sotia frustrata si alcoolica tot a personajului negativ (Stefan Iordache), din "Petrolul, pruncul si ardelenii" (1981).

In sfarsit, rolul principal feminin, si unul de exceptie (din nou alaturi de Victor Rebengiuc), este cel din "Faleze de nisip" (1983, regia Dan Pita, scenariul Bujor Nedelcovici, dupa propriul sau roman "Zile de nisip") - filmul care l-a enervat pe Ceausescu atat de rau, incat a instaurat cenzura draconica din ultimii ani ai regimului sau. Dupa cateva aparitii mai discrete in filme ca "Maiorul si moartea" (1967, regia Alexandru Boiangiu), "Diminetile unui baiat cuminte" (1967, regia Andrei Blaier) sau "Drum in penumbra" (1972, regia Lucian Bratu), Galin avea sa se impuna in constiinta publicului de film cu rolul credulei si nefericite... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro