Unde se pierde dorinta sexuala?

Unde se pierde dorinta sexuala?

Indraznesc a crede ca ti-au venit in minte replici similare cu cele pe care le primesc cel mai adesea in cabinet: atunci cand este departe, atunci cand se imbraca diferit si se pregateste pentru o sedinta, atunci cand celalalt este inaccesibil, atunci cand este misterios, cand este competent in legatura cu ceea ce face, cand radiaza de energie, cand se ocupa de ceea ce-l pasioneaza, atunci cand este admirata si apreciat de cei din jur. Cu alte cuvinte, atunci cand avem posibilitatea de a-l vedea pe partener in unicitatea sa, atunci cand face ceva specific ce nu are nicio legatura cu persoana noastra, atunci cand apare un val de noutate si surprindere care ne face sa observam diferentele dintre noi si celalalt - in astfel de momente se creeaza un spatiu psihologic care poate fi umplut cu energia dorintei (inclusiv a dorintei sexuale).

acum 52 luni (5 Apr 2016)

>

In calitate de psihoterapeut relational, adesea vin la mine la cabinet cupluri a caror conexiune a evoluat intr-o maniera destul de interesanta.

Daca analizam putin realitatea aplicand gandirea relationala propusa de Esther Perel - una dintre cele mai originale si patrunzatoare voci ale lumii atunci cand vine vorba despre viata de cuplu si intimitatea sexuala - am putea confirma aceste teorii, insa ceea ce le lipseste este faptul ca orice relatie sanatoasa de atasament se bazeaza pe doi stalpi: dependenta si independenta.

Pentru a cultiva siguranta unei relatii avem nevoie de apropiere, manifestata sub toate formele ei: de la proximitatea fizica la uniunea emotionala si pana la impartasirea celor mai intime si abstracte ganduri. Realitatea vietii cotidiene ne indica urmatorul fapt: aceasta se prabuseste atunci cand cei doi parteneri uita sau nu pot sa-si exercite independenta, atunci cand ajung blocati intr-o apropiere sufocanta si se pierde hazardul sau spiritul de aventura. De asemenea, daca independenta ajunge sa fie prea mare, aceasta dizolva relatia, iar viata de cuplu devine orice altceva, dar nu un spatiu definit de siguranta si dorinta.

Indraznesc a crede ca ti-au venit in minte replici similare cu cele pe care le primesc cel mai adesea in cabinet: atunci cand este departe, atunci cand se imbraca diferit si se pregateste pentru o sedinta, atunci cand celalalt este inaccesibil, atunci cand este misterios, cand este competent in legatura cu ceea ce face, cand radiaza de energie, cand se ocupa de ceea ce-l pasioneaza, atunci cand este admirata si apreciat de cei din jur. Cu alte cuvinte, atunci cand avem posibilitatea de a-l vedea pe partener in unicitatea sa, atunci cand face ceva specific ce nu are nicio legatura cu persoana noastra, atunci cand apare un val de noutate si surprindere care ne face sa observam diferentele dintre noi si celalalt - in astfel de momente se creeaza un spatiu psihologic care poate fi u... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro