Interdictia, anuntata de administratia Trump luna trecuta, viza cetatenii din Iran, Libia, Siria, Yemen, Somalia, Ciad si Coreea de Nord, precum si o serie de oficiali din Venezuela. Acest decret reprezenta cea de-a treia versiune a unei politici ce, in versiunile anterioare, viza in special cetatenii unor tari majoritar musulmane, si care au fost, de asemenea, restrictionate de catre sistemul legal. Decizia de marti unei noi lupte legale cu privire la autoritatea executiva a presedintelui Trump, pe care expertii juridici considera ca va fi transata definitiv de catre Curtea Suprema. Primul dintre aceste decrete ale presedintelui Trump din luna ianuarie a dat nastere unui adevarat haos si unei serii de proteste la aeroporturile din Statele Unite, inainte ca judecatorii sa-i stopeze aplicarea. Statul Hawaii a dat in judecata administratia Trump in acest caz, argumentand ca legea federala cu privire la imigratie nu ii ofera autoritatea de a impune o astfel de restrictie impotriva celor sase state. Judecatorul federal Derrick Watson din Honolulu a afirmat in decizia sa ca Hawaii va avea probabil castig de cauza in a demonstra ca ultimul decret al presedintelui Trump incalca legislatia cu privire la imigratie. Printre aceste defecte, a scris judecatorul Watson, este ca interdictia in cauza "discrimineaza in mod evident pe baza nationalitatii" intr-un mod in care submineaza "principiile fundamentale ale acestei natiuni", si ca administratia nu a a reusit sa dovedeasca ca interesele nationale ale Statelor Unite ar avea de suferit prin primirea vizitatorilor din tarile vizate. Administratia Trump a criticat imediat decizia curtii federale, afirmand ca ultimele restrictii de calatorie incluse in acest decret au fost elaborate "dupa o analiza globala de securitate" condusa de oficialii Departamentului de Securitate Interna. "Aceste restrictii sunt vitale pentru a ne asigura ca celelalte state asigura standardele minime de securitate necesare integritatii sistemului nostru de... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro