"Stiam ca voi reusi, dar nu asa de greu. Nu am vrut sa iau din clientii de la tipografiile unde am lucrat, ca nu era fair play. In 2010 am inceput aici, in prag de iarna. Am facut pe putinii bani ai nostri, m-am mai imprumutat de la cumnatii mei, care-s plecati in strainatate. Datorita lor m-am dezvoltat asa de repede. Dar si de la banci am luat imprumut. Am inceput cu doar cateva mii de euro, dar pe parcurs ne-am dezvoltat", incepe el.

Inceputul a fost cu cel mai ieftin utilaj ce putea fi gasit atunci pe piata, dar suficient de bun ca sa scoata produse de calitate. Eu sunt de meserie si am stiut cum sa fac sa nu se vada diferenta ca e facut pe un utilaj vechi sau nou. Ma intrebau clientii cum am reusit sa scot asa buna calitate, ma intrebau in cate grupuri mi-e utilajul. Grupuri inseamna unitatile de tiparire. De fapt, utilajul fiind vechi, obtinea culorile dintr-o singura masina.

Intrarea in tipografie, prin sura

Intrarea in tipografia lui este, de fapt, prin sura. "Eu sunt pui de cioban. Tatal meu a fost ciobanul satului, avea grija de oile noastre si de ale satului. Aveam 150 de oi. Eram mic, nu aveam nici copii cu care sa ma joc acolo, la oi, asa ca citeam, invatam. Dar din munca de jos, la sapa, la oi si vaci, am fost intretinut la liceu in Bucuresti. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro