Un jurnal salvat: confesiunile lui Corneliu Coposu despre Iuliu Maniu
Alaturi, in relatie, in opozitie ori in complementaritate cu Iuliu Maniu apar in Jurnalul lui Corneliu Coposu alte si alte figuri cu importanta si pondere in ultimii ani de libertate din Romania interbelica si putin dupa aceea (de la Regele Carol al II lea la Regele Mihai, de la Ion Mihalache la Alexandru Vaida Voievod si Mihail Ralea, de la Ion Antonescu la Mihai Antonescu, de la Dinu si Gheorghe Bratianu la Petru Groza, de la diplomati occidentali aflati cu misiuni felurite in Capitala Romaniei la trimisi ai Moscovei veniti cu sarcini de sovietizare clare pentru indeplinirea carora nici o faradelege nu era prea mult.
>
Acela al tiparirii unui document de o valoare istorica iesita din comun, asa cum e cartea File dintr-un Jurnal interzis, carte purtand semnatura marelui om politic roman. Avem de-a face cu un eveniment editorial de proportii care echivaleaza cu o a doua salvare a unei marturii fundamentale despre momente de rascruce din istoria Romaniei, momente carora Corneliu Coposu le-a fost in principal martor, dar martor lucid implicat prin insasi conditia sa de sef de cabinet si de secretar particular al arhitectului Romaniei Mari si al pastrarii cateodata disperate a integritatii acesteia, o integritate nu doar geografica, ci si morala.
Prin efortul ei, efort pe care niciodata nu il vom putea elogia indeajuns, Doina Alexandru a facut ceea ce Corneliu Coposu insusi socotea a fi o operatie imposibila, o operatie pe care ar fi dorit sa o faca de unul singur. Ar fi facut-o cu siguranta, cu vocatia transgresarii imposibilului ce i-a fost definitorie, daca viata, rosturile, vremurile tulburi in care a trait chiar si dupa eliberarea din inchisorile comuniste, in libertatea supravegheata dintre 1964 si sfarsitul lui 1989, dar si dupa 1990, daca, mai apoi, boala si moartea nu i-ar fi fost potrivnice.
Spuneam ca eforturile Doinei Alexandru si implicarea in valorificarea acestei munci a editurii Vremea inseamna o doua si decisiva salvare a Jurnalului secret. Prefata Doinei Alexandru, dar, mai cu seama, interviul pe care fosta jurnalista de la Europa libera l-a realizat cu doamna Flavia Coposu Balescu, una dintre surorile Seniorului, sunt lamuritoare pentru conditiile cvasi-rocambolesti in care s-a produs prima salvare a manuscrisului. O salvare planuita de domnul Coposu insusi, cu cateva zile inainte de presimtita-i arestare intervenita in conjunctie faptica si cauzala cu arestarea grupului Tamadau ca si a intregii conduceri national-taraniste. Pagini pe care le numesc astfel pe drept cuvant, dar si pentru a readuce in memoria cititorilor cate ceva din... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro