Ultimul mester roman care stie secretul acoperisurilor din stuf produce si pentru straini: "Pus gresit, stuful poate fi o pacoste. Pus bine, e o binecuvantare"

Ultimul mester roman care stie secretul acoperisurilor din stuf produce si pentru straini:

Ibanestiul este o comuna situata la peste 60 de kilometri de municipiul Botosani, in nordul extrem al Romaniei, la granita cu Ucraina. Practic, Ibanestiul este o localitate-unicat in Moldova, un fel de sat de stuf, o capsula a timpului in care mestesugul prelucrarii stufului este singular si pastrat cu sfintenie de ultimii mesteri stufari din nordul Moldovei. Stuf de pe lacul magic Nea Petrica spune ca mestesugul l-a invatat de la tatal sau, care la randul sau l-a invatat de la bunicul si strabunicul lui.

acum 62 luni (4 Jan 2016)

Ibanestiul este o comuna situata la peste 60 de kilometri de municipiul Botosani, in nordul extrem al Romaniei, la granita cu Ucraina. Inca de pe vremurile dacilor, asa cum spun majoritatea localnicilor, obiceiurile au ramas aceleasi. Cea mai buna dovada o reprezinta casele ibanestenilor care impanzesc dealurile inalte de peste 380 de metri de la granita cu Ucraina.

Vile sau simple bordeie ale oamenilor nevoiasi, aproape toate sunt acoperite asa cum faceau si stramosii, cu stuf gros, taiat si prelucrat dupa tehnici transmise din tata-n fiu. Practic, Ibanestiul este o localitate-unicat in Moldova, un fel de sat de stuf, o capsula a timpului in care mestesugul prelucrarii stufului este singular si pastrat cu sfintenie de ultimii mesteri stufari din nordul Moldovei. De fapt, un singur om mai stie acest mestesug milenar, cu secretele si ritualurile sale. Aici sunt obiceiuri si fel de fel de descantece si secrete pe care doar noi le stim. Daca-i sa o luam asa, am mai ramas singurul care mai stie cum trebuie pus stuful pe case, asa cum il faceau odata stramosii, daci", spune Petrica Ungureanu, ultimul maestru al stufului din Moldova. Inclusiv aceasta tehnica-unicat de a ne acoperi casele cu stuf", spune Octavian Vitcu, istoricul local al Ibanestiului.

Ultimul mare maestru "stufar"

Inca din Dumbravita, primul sat de la intrarea in comuna Ibanesti, se ivesc casele traditionale, cu cerdac, pereti din impletituri de nuiele si acoperisuri de stuf. "De cand ma stiu, asa se fac casele aici. Am auzit ca de la dacii, care au construit cetatea de pe dealurile Ibanestiului, a ramas obiceiului. Casa mea are 100 de ani si nu s-a stricat, nici macar stuful", spune Maria Isac, o babuta de 80 de ani din Ibanesti. Ca orice traditie veche, este insa sufocata de tehnologie. Sta intr-o margine a satului si, cand vorbeste de mestesugul sau, parca incepe sa viseze. "Sa prelucrezi stuful este un mestesug vechi de cel... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro