Ultima moara de vant cu panze din Romania. Vine dintr-un sat care mai are cativa locuitori

Ultima moara de vant cu panze din Romania. Vine dintr-un sat care mai are cativa locuitori

Moara caciulata Pe langa morile de vant cu pivot, la care intreaga constructie poate fi rotita pentru a orienta aripile in directia vantului, in nordul Dobrogei a existat si un alt tip de moara de vant, denumita de locanici moara rotunda sau caciulata (cunoscuta in literatura de specialitate ca moara olandeza, dupa tara de provenienta). Moara de la Bestepe (Tulcea) este de acest gen si reprezinta un progres tehnic, utilizand un mecanism de actionare cu transmisia in doua trepte, prin care se obtine o viteza de turatie a pietrelor mai mare decat la mecanismele cu o singura treapta de transmisie.

acum 39 luni (8 Aug 2017)

Morile de vant din Dobrogea au devenit imaginea satului romanesc in cel mai mare complex muzeal in aer liber din Romania, Astra Sibiu. Morile de vant - "(co)morile", cum le numeste Astra - intalnite pe materialele promotionale ale muzeului sunt amplasate chiar la intrarea in parcul tematic ce cuprinde casute si acareturi din toate zonele tarii.

Moara de vant cu panze din Curcani (Constanta) este cea mai cunoscuta moara din impresionantul muzeu in aer liber din Dumbrava Sibiului. Dateaza din a doua jumatate a secolului al 19-lea, fiind construita in Curcani, sat aflat pe cale de disparitie de langa Cobadin, la 50 kilometri de Constanta. In Romania se intalneste doar in sudul Dobrogei, unde a fost utilizat la morile de vant cu o singura instalatie de macinat. Moara este construita pe un soclu de piatra si pe peretele posterior are un balcon deschis cu un troliu orizontal montat pentru urcarea sacilor.

"Moara de vant cu panze de la Curcani este un exponat deosebit de valoros, fiind ultima de acest tip care a supravietuit in Romania, pana in zilele noastre", spun muzeografii de la Astra. "Este reprezentativa pentru satele din aceasta zona, Dobrogea fiind singurul tinut al tarii lipsit de o retea semnificativa de ape curgatoare. De aceea, taranii dobrogeni foloseau instalatiile de scos apa de la mare adancime, cu ajutorul animalelor", explica muzeografii.

Fantana este sapata in stanca si este captusita in partea superioara pe o adancime de 3 metri cu piatra de calcar. Are la suprafata un ghizd foarte lat de forma circulara, cu diametrul mai mare de 3 metri, zidit din piatra masiva cioplita, la fel ca troaca. Burduful era fie din piele, fie din panza sau era inlocuit de o galeata din doage sau tabla. De la fantana, apa se cara cu sacaua - o caruta mica pe doua roti si un butoi. Moara cu etaj

Instalatiile de macinare actionate de forta vantului au fost folosite in Romania in... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro