Ultima familie din Romania care mai produce borangic din viermi de matase

Ultima familie din Romania care mai produce borangic din viermi de matase

Afacerea familiei Niculescu, singura familie de sericicultori din Romania, porneste de la plantatia de duzi, si ajunge la cresterea viermilor de matase, obtinerea borangicului si se opreste oarecum la produsul finit - fie el costum popular, marama, covor, ie, perdele, stergare si esarfe din borangic. Unul din nepretuitele razboaie de tesut ale familiei Niculescu, Foto: Arhiva personala DE LA DUD LA MATASE Cultura de duzi a familiei Niculescu se intinde pe o suprafata de 5 hectare, suficient ca sa nu mai depinda de alti fermieri, pentru viermii de matase.

acum 77 luni (6 Jan 2018)

Afacerea familiei Niculescu, singura familie de sericicultori din Romania, porneste de la plantatia de duzi, si ajunge la cresterea viermilor de matase, obtinerea borangicului si se opreste oarecum la produsul finit - fie el costum popular, marama, covor, ie, perdele, stergare si esarfe din borangic. Practic, Cristina Niculescu si sotul ei sunt singura familie care mai tese borangic de la viermii de matase din "ograda".

Toate produsele lor sunt destinate targurilor traditionale, din care familia se straduieste sa nu lipseasca, dar se regasesc si in spatiul de prezentare din comuna Stoenesti, situat la drumul national care face legatura intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu.

"Povestea incepe la sfarsitul anilor '70, pe cand eram eleva in clasa a VII-a si am participat alaturi de mama mea, la o emisiune TV care se numea . De la mama am mostenit acest talent si tot de la ea am cautat sa invat tainele tesutului traditional. Iar dorinta de dezvoltare persista: "Toata familia o am langa mine. Cat despre angajati, ii am aproape de la inceput. De un an ma straduiesc sa mai angajez cel putin trei persoane si nu gasesc pe nimeni interesat... Acum ne lovim de faptul ca nu avem cu cine produce."

Despre uneltele si razboaiele de tesut folosite in procesul de productie, Cristina Niculescu ne marturiseste: "Filatura manuala, pentru ca nu am avut de unde s-o iau, am descoperit-o la Muzeul din Severin. Am dat peste oameni draguti care ne-au dat voie sa facem poze si am gasit un meserias dispus sa faca o copie dupa poze. Razboaiele de tesut sunt vechi, cele mai noi au 20 de ani, altele au jumatate de secol. Le-am procurat de peste tot, de la cei care n-au mai avut ce face cu ele."

Unul din nepretuitele razboaie de tesut ale familiei Niculescu, Foto: Arhiva personala DE LA DUD LA MATASE Cultura de duzi a familiei Niculescu se intinde pe o suprafata de 5 hectare, suficient ca sa nu mai depinda de alti fermieri, pentru viermii de matase. Produ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro