De-a lungul secolelor, acest produs a fost martor al istoriei omului, insotindu-l practic peste tot, si la bine, si la necaz, la bucurii si sarbatori, dar si la priveghiuri si inmormantari. Prunele se culeg undeva in ultima decada a lunii august si, aproximativ dupa doua saptamani de fermentatie, se incepe distilarea. Fabricarea tuicii are loc in perioada noiembrie-decembrie, special inainte de sarbatorile de iarna. Pentru a se ajunge la aceasta tarie este nevoie de doua proceduri de distilare. Cazanul este fabricat din cupru electrolit de mare puritate, material care este un excelent purtator termic, rezistent la acizii organici rezultati din borhot si nu in ultimul rand isi pune amprenta asupra gustului si savorii produsului final. Cum decurge distilarea Operatiunea de distilare incepe cu punerea in cazan a decoctului, dar nu mai mult de 2/3 din capacitate. Se inchide cazanul cu capacul, se monteaza serpentina si se umple racitorul cu apa rece. Se prepara din faina si apa o pasta fluida cu care se va izola complet spatiul din jurul capacului si al serpentinei, pentru a nu permite aburului sa iasa pe acolo, pierzand astfel din cantitatea de alcool. Primele 10-15 minute focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micsoreaza flacara, astfel ca decoctul sa fiarba incet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul si a nu grabi fierberea, care va duce la pierderi de gust si aroma. In Apuseni se obtine tuica si din mere, pere si corcoduse. Proprietarii care nu au suficiente fructe pentru a obtine tuica dintr-un singur fruct le amesteca si se obtine o bautura alcoolica cu aproximativ aceleasi proprietati. Butoaiele sunt produse din doage din lemn de salcam, selectionat cu grija de maistrii dogari din Tara Motilor. Butoaiele pentru tuica sunt din lemn special si sunt mult mai greu de facut decat cele pentru vin. Extractul de lemn de salcam care innobileaza palinca are proprietati antioxidante, tonifiante, iar prin procese biochimice lente transforma palinca, ofer... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro