TRU: Nu mai sintem singuri, suntem in UE. Si multa lume crede ca asta ne va salva. Tocmai aici e problema, ne bizuim pe UE intr-un fel las si sinucigas

TRU: Nu mai sintem singuri, suntem in UE. Si multa lume crede ca asta ne va salva. Tocmai aici e problema, ne bizuim pe UE intr-un fel las si sinucigas

Pe scurt si pina la capat: Romania e amenintata de cea mai grava catastrofa cunoscuta ei, exact in momentul in care, dupa calendar si miscarile aparente ale istoriei, ar fi trebuit sa inceapa vremuri de mare optimism. Destinul fortei noastre de munca e pecetluit: cine vrea sa ridice de jos o surcica sau sa arunce lenea la cos nu va gasi oameni la lucru decit daca ii importa din amintire sau se duce dupa ei in Asia. Asta inseamna ca sintem stat membru UE, asa cum e cineva dependent de ploaie, de soare sau de petrol. Asta inseamna ca sintem stat membru UE, asa cum e cineva dependent de ploaie, de soare sau de petrol. Caci, in timp ce asa numita clasa politica sta atirnata de fonduri si mimica europeana, lumea din afara ei e aninata de fonduri si mimica europeana.

acum 18 luni (8 Jan 2018)

Nimeni si nimic - nici Programul National de, nici Alianta cu, nici Reforma prin, nici Fondurile Europene pentru - nu deschid ceva cu adevarat diferit. Istoria noastra poate fi rezumata strengareste pentru ca e usoara: mai multe revolutii pe cap de locuitor decit in magazia in care francezii au ingramadit atitea ghilotine si constitutii. Fiecare, fara promisiunea schimbarii, altfel decit de pe urma zarurilor gigantice jucate la alta masa si scapate prin partea locului. De aici criza pe care o numim evolutie democratica si situatia stranie in care aniversam ani noi, prelungind anii trecuti, fara sa putem parasi epoca. Cosmarul comunist n-a fost urmat de dezmeticirea in rai, ci de aparitia fiarei pe trezie. Asa am ajuns in cel mai socant stadiu istoric din sirul bogat de anomalii cu care ne tinem de cald cind ne trezim goi in fata adevarului. Pe scurt si pina la capat: Romania e amenintata de cea mai grava catastrofa cunoscuta ei, exact in momentul in care, dupa calendar si miscarile aparente ale istoriei, ar fi trebuit sa inceapa vremuri de mare optimism. Cosmarul comunist n-a fost urmat de dezmeticirea in rai, ci de aparitia fiarei pe trezie. Un soi de jena oficiala combinata cu pudoare privata ne impiedica sa vedem ca inaintam spre disolutie. In 30 de ani de libertate, am pierdut sau riscam sa pierdem tot ce ne mai poate mentine intre natiunile cu sanse de viitor.

4 milioane de oameni au plecat si nu se vor mai intoarce decit pentru seceris, revelioane, Craciun, Paste si familii cu datorii la intretinere. Destinul fortei noastre de munca e pecetluit: cine vrea sa ridice de jos o surcica sau sa arunce lenea la cos nu va gasi oameni la lucru decit daca ii importa din amintire sau se duce dupa ei in Asia.

Romania e dependenta existential de finantarea UE. Asta inseamna ca sintem stat membru UE, asa cum e cineva dependent de ploaie, de soare sau de petrol.

O mina de oameni fac figuratie prin multinationale sau in sprijinul initiativelo... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro