Saptamana Mare este o perioada a reculegerii si a smereniei, care a inceput cu Duminica Floriilor, cand credinciosii au rememorat intrarea lui Isus Cristos in Ierusalim si au mers in biserici cu ramuri inflorite de salcie. In Bucovina, ortodocsii pun salcia in apa, iar cele care prind radacini sunt rasadite apoi pe malul apelor, intr-un ciclu care aminteste de Invierea Mantuitorului. In Saptamana Mare, credinciosii ortodocsi, romano-catolici si greco-catolici se spovedesc si se pregatesc spiritual de Inviere.

In traditia bizantina, impartasita de ortodocsi si de greco-catolici, sunt oficiate mai multe slujbe speciale, care celebreaza instituirea Euharistiei in Joia Mare, Prohodul Domnului si liturghii ale darurilor inaintesfintite, adica in acele slujbe ei folosesc euharistia care a fost consacrata in cadrul unor liturghii anterioare. Si aceasta deoarece traditia spune ca in zilele in care Mantuitorul a fost coborat in mormant nu trebuie oficiata liturghia obisnuita, care produce transsubstantierea, adica transformarea painii si vinului in Trupul si Sangele Mantuitorului. In traditia latina, care a fost preluata si de greco-catolici, este oficiata o rugaciune speciala, numita Calea Crucii, cu 14 opriri, care reaminteste credinciosilor suferintele lui Isus Cristos. Un tanar poarta o cruce de lemn, supravegheat de alti doi tineri, costumati intr-o maniera care aduce aminte de imbracamintea legionarilor romani care l-au insotit pe Isus Cristos. In catedrala, participantii la procesiune prind de crucea de lemn cruciulite de hartie, care semnifica rascumpararea pacatelor omenirii prin jertfa Mantuitorului. In toate comunitatile crestine, din Vinerea Mare, oamenii pregatesc masa de Pasti, de pe care nu trebuie sa lipseasca ouale rosii. Ortodocsii si catolicii de ambele rituri participa la procesiuni cu lumanari in maini si inconjoara bisericile. Este vorba de un amestec de paine si de vin, neconsacrate, care este, de fapt, Cina Domnului din traditia calvina. In... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro