Traditii romanesti de Anul Nou. Teatru popular, in satele Moldovei

"Jienii" si "Anul Nou" sunt doua datini aparute prin punerea in scena a piesei "Jianul, capitan de hoti", scrisa pe la 1850 de Matei Millo si -I. "Jienii", o datina adaptata dupa o piesa a lui Matei Millo In sudul Moldovei, in zona Vasluiului si Galatiului, printre datinile acestei perioade se afla si "Haiducii", care mai e numita si "Jienii", si "Anul Nou", doua piese de teatru popular in care se remarca varietatea elementelor coregrafice si muzicale exersate pe traditii legate de obiceiurile Sarbatorilor de Iarna.

acum 73 luni (29 Dec 2016)

"Jienii" si "Anul Nou" sunt doua datini aparute prin punerea in scena a piesei "Jianul, capitan de hoti", scrisa pe la 1850 de Matei Millo si -I. Printre datinile si obiceiurile cu care localnicii intampina noul an se remarca scenele rituale din "Jocul Ursului", "Nunta" si "Paduretul", din Bucovina, precum si "Anul Nou" si "Jienii" sau "Haiducii", din sudul Moldovei.

Conceptul de "teatru popular" cuprinde productii dramatice populare precum jocurile cu masti, teatrul de haiduci si teatrul cu subiecte istorice. Cele mai vechi jocuri cu masti dateaza din vremea tracilor de la nordul Dunarii, care sarbatoreau prin astfel de ritualuri solstitiul de iarna si echinoctiile de primavara si de toamna.

Crestinismul a incercat sa combata jocurile cu masti si travestirile, interzicandu-le inca de la Sinodul al VI-lea de la Constantinopol, din anul 692, dar, cu timpul, o parte din obiceiurile crestine au fost contaminate de ritualuri precrestine. Tematica jocurilor cu masti a evoluat de la faza ritual-spectaculara spre spectacolul axat spre creatia mimo-dramatica si apoi spre cea fono-dramatica.

"Capra", cel mai raspandit joc de Anul Nou

"Capra", sau "Turca" ori "Brezaia", este jocul cu cea mai mare pondere in cadrul spectacolelor cu masti ale Anului Nou, fiind intalnit pe tot cuprinsul tarii, dar in special in Moldova, unde e mai frecvent intalnit si are o mai mare varietate tipologica. De regula, spectacolul cuprinde o parte introductiva, in care se schiteaza portretul mastii, urmata de moartea aparenta a animalului si reinvierea acestuia prin descantecul "Blojului", numit in functie de zona si "Mosul", "Ciobanul" sau "Uratul". De la formele cele mai simple, cu doua-trei personaje, jocurile cu masti au evoluat spre forme mai complexe, de grup.

De la "Jocul Ursilor" la "Jocul Caiutilor" si "Plugusor"

In comuna suceveana Valea Moldovei, copiii si adolescentii colinda cu clopotelul, buhaiul si cu capra, iar tinerii - cu ursul ... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro