Traditii in Ajunul Craciunului. Ce este interzis sa faci pe 24 decembrie si care este semnificatia darurilor de la colindat

Traditii in Ajunul Craciunului. Ce este interzis sa faci pe 24 decembrie si care este semnificatia darurilor de la colindat

Mai mult la tara decat la oras, unde oamenii nu mai primesc cetele de colindatori, in goana dupa cumparaturi, preocupati mai mult de latura comerciala a sarbatorii decat de segmentul religios, la Unirea colindele vechi de peste o suta de ani au fost transmise din generatie in generatie si sunt puse in valoare de oameni cu mare dragoste de folclor, care, la rindul lor, instruiesc generatii intregi. In zonele in care inca se pastreaza traditia -Mostistea, Lupsanu, Radu Voda, Plevna si Galatui- colindele de dinainte de Craciun, atat cele de fereastra, cat si Plugul, sunt insotite de ,, mosul de turca''. Masca este confectionata dintr-o tiuga decorata cu material, cum ar fi ata de urzica, coceni de porumb, boabe de fasole, pene si fulgi, samanta de dovleac, par din coama de cal", spun muzeografii. Aceasta este confectionata dintr-un cadru de lemn cu un cioc ca de barza, avand prinsa o sforicica la partea de jos ce o face sa scoata un zgomot exact ca berzele", spun specialistii in etnografie si folclor de la Muzeul Dunarii de Jos. Diferentiate ca numar de la o zona la alte, cetele de colindatori pot reuni de la 8-10 persoane pana la 20 de tineri, care au in repertoriu un numar impresionant de colinde.

acum 29 luni (22 Dec 2017)

Tot in ziua de Ajun, pe 24 decembrie, toate pregatirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor sa stimuleze belsugul casei. "Darurile primite de copii - merele, covrigii, nucile sunt ofrande simbolice, cu semnificatie crestina si precrestina, exprimand sincretismul datinilor romanesti de la Craciun. Prin forma lor rotunda, alaturi de colacul de Craciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare in credintele precrestine legate de cultul Soarelui, aflat in criza cosmica la solstitiul de iarna. Nucile intruchipeaza, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de rascumpararea pacatului originar, dar si de perfectiunea frumusetii care invinge timpul", explica Doina Isfanoni, cercetator etnolog la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Capitala.

In comuna Unirea, localitate aflata la 25 de kilometri de Calarasi, manifestarile folclorice sunt adevarate ritualuri. Mai mult la tara decat la oras, unde oamenii nu mai primesc cetele de colindatori, in goana dupa cumparaturi, preocupati mai mult de latura comerciala a sarbatorii decat de segmentul religios, la Unirea colindele vechi de peste o suta de ani au fost transmise din generatie in generatie si sunt puse in valoare de oameni cu mare dragoste de folclor, care, la rindul lor, instruiesc generatii intregi. Oana Elena Florea, de 37 de ani, psiho-pedagog la o scoala de copii cu nevoi speciale din Calarasi, interpreteaza colinde dumnezeieste. Lectia pastrarii valorilor Crescuta intr-o familie de oameni credinciosi, iubitori ai traditiilor populare si ai identitatii nationale, Oana a invatat repede lectia respectului si a pastrarii valorilor. "Zestrea de colinde cu diverse teme: colindul vanatorului, al soimului, colind pentru fata, colind pentru baiat, colind de fereastra pe care am primit-o de la bunicii mei este cea mai mare bucurie. Culege cantece vechi de Craciun, care i s-au lipit de suflet, din toate satele din judetul Calarasi. In traditia populara se ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro