Traditii de Inaltarea Domnului: de ce e bine sa fii vesel de Ispas si ce patesc cei care muncesc astazi

Traditii de Inaltarea Domnului: de ce e bine sa fii vesel de Ispas si ce patesc cei care muncesc astazi

Practici magice legate de cultul mortilor La Ispas abunda obiceiurile si practicile magice legate de cultul mortilor: pomeni, ospatarea sufletelor mortilor care plutesc in aer, in drum spre cer, curatirea si impodobirea mormintelor cu flori, frunze si ramuri de paltin, pomenirea mortilor. "In noaptea si ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri si practici magice de aparare: culegerea si sfintirea florilor, frunzelor si ramurilor de alun, nuc, leustean, paltin, lovirea vitelor si oamenilor cu leustean, incingerea peste mijloc (brau) a fetelor si femeilor cu leustean, imbunarea spiritelor mortilor cu ofrande bogate, vraji si descantece", spune Ani Toparceanu.

acum 93 luni (21 May 2015)

Se spune ca Ispas ar fi asistat la Inaltarea Domnului si la ridicarea sufletelor mortilor la cer. "Intrucat ar fi fost un om vesel, credinciosii cauta sa fie si ei binedispusi de ziua acestuia. Este praznuit ca un adevarat sfant sau patron al casei si i se respecta ziua cu interdictii severe de munca in Muntenia, Moldova si Oltenia", spun specialistii in etnografie si folclor de la Muzeul Dunarii de Jos Calarasi.

Practici magice legate de cultul mortilor

La Ispas abunda obiceiurile si practicile magice legate de cultul mortilor: pomeni, ospatarea sufletelor mortilor care plutesc in aer, in drum spre cer, curatirea si impodobirea mormintelor cu flori, frunze si ramuri de paltin, pomenirea mortilor.

"In noaptea si ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri si practici magice de aparare: culegerea si sfintirea florilor, frunzelor si ramurilor de alun, nuc, leustean, paltin, lovirea vitelor si oamenilor cu leustean, incingerea peste mijloc (brau) a fetelor si femeilor cu leustean, imbunarea spiritelor mortilor cu ofrande bogate, vraji si descantece", spune Ani Toparceanu.

In satele din Baragan, ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activitati: se incheie semanatul plantelor, in special al porumbului si se insemneaza mieii prin crestarea urechilor.

Legenda cu origini in Evul Mediu

O alta legenda care circula referitor la aceasta sarbatoare isi are originile in Evul Mediu, iar Ispasul este un obicei care a circulat in Transilvania. In Evul Mediu, pe cand in Ardeal exista o componenta multietnica si religioasa, sarbatoarea Invierii Domnului avea loc la date diferite. Mai exact, cand ungurii isi serbau Pastele, romanii cereau de la ei caii, ca sa-si lucreze pamantul, iar cand venea randul romanilor sa-si serbeze Pastele, acestia isi imprumutau caii ungurilor. De aici a venit si vorba "la Pastele Cailor", acest an, in care toti serbau Pastele la aceeasi data, fiind anul in care caii se odihneau.... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro