Traditii de Craciun din Alba, pastrate si transmise de sute de ani. Ce este "Butea feciorilor"

Traditii de Craciun din Alba, pastrate si transmise de sute de ani. Ce este

Pe Secasul Mare, la Cut, este de consemnat si jocul cu masti, un obicei practicat doar de feciori care organizau o nunta cu toate personajele ei: un mire scund alaturi de o "mireasa" dintre cele mai inalte, un alai si tot felul de obiecte care sa starneasca rasul si buna dispozitie. Spre deosebire de localitatile din jurul satului, "Turca" de la Straja, prezinta unele particularitati ce se refera la modul de desfasurare a partii finale a obiceiului si anume, impuscarea si inmormantarea turcii, care are loc in dimineata zilei de Anul Nou. (Sursa: Petruta Pop, presedinte Asociatia Arta si Traditii Mestesugaresti Alba) Cititi si: Cadouri extreme de Craciun: televizorul de 71.000 de euro si bradul de 3.000 de euro. "Are toate optiunile, inclusiv apa calda" Revolta de la Cugir, din decembrie 1989: cladiri si masini incendiate, doi militieni linsati de multimea infuriata Discursul istoric sustinut de Corneliu Coposu in 1990 la Congresul Partidului Conservator britanic: "Vrem sa integram biata noastra tara in Europa" Cele mai trasnite recorduri romanesti: 3,3 kilometri de prezervative innodate, 500 de metri de pizza, 19 tone de salata Cum a aparut tehnologia Wi-Fi.

acum 86 luni (25 Dec 2016)

Obiceiuri, traditii si datini de Craciun: Colindatul cu turca, "Pitaraii", "Haida-duru", "Junisenii","Irozii", "Viflaimul" si "Butea Feciorilor". Folcloristii de seama ai judetului Alba au cuprins in lucrarile lor o serie de obiceiuri specifice acestei perioade. Astfel, Avram Cristea, in "Obiceiuri si datini din judetul Alba", aminteste pentru inceput de colindatul copiilor, din Ajunul Craciunului, care se facea peste tot. Acestia porneau din partea de jos a satului, cate doi-trei, alaturandu-se acestora pe parcursul drumului si alti micuti. "Sculati, sculati, boieri mari/ Florile dalbe, flori de mar/ Sculati voi, romani plugari/ Ca va vin colindatori.../ Si v-aduc pe Dumnezeu/ Sa va mantuie de rau." Folcloristul Ovidiu Barlea consemna ca obiceiul acesta s-a pastrat mai bine in Transilvania de sud si in cea de Campie si in Tara Lovistei. Ceata de colindatori a purtat denumiri felurite, astfel, in Muntii Apuseni, aceasta se numea "ceata junisenilor", in tinutul dintre Olt si Tarnave, se numea "bute" sau "butea feciorilor", iar pe Valea Muresului, "feciorii ospatului". Colindatul cetei de feciori incepea in seara de Ajun "dupa ce se intuneca bine" si continua pana in ziua de Craciun. Daca in vechime nu era lasata nicio casa necolindata, incepand cu deceniul opt al secolului trecut, consemneaza Avram Cristea, in "Obiceiuri si datini din judetul Alba", doar in catunele comunelor Ceru Bacainti si Blandiana se mai colindau inca toate gospodariile. De la o casa la alta, feciorii cetei cantau din fluier si strigau ca la joc, iar intrati in curtea gospodarului, feciorii incetau strigaturile si incepea in curtea acestuia o adevarata pledoarie a colindatului, pentru castigarea bunavointei cetei. Dupa ce colindatorii erau omeniti cu bautura si mancare, vornicul multumeste gazdelor printr-o oratie destul de lunga ce continea lauda darurilor, iar dupa primirea acestora, ceata de feciori paraseste casa adresand scurte urari de sanatate. Cea mai spectaculoasa pastrare a ceremonialu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro