Tot ce trebuie sa stim despre criza din Ucraina: de la Euromaidan la razboiul hibrid rusesc

Tot ce trebuie sa stim despre criza din Ucraina: de la Euromaidan la razboiul hibrid rusesc

Astfel, exista membri ai CSI care sunt si membri ai Uniunii Vamale (pe langa Rusia, Belarus si Kazahstan), si exista membri ai CSI care sunt si membri ai Uniunii Vamale, si membri ai ODKB, si viitori membri (de la 1 ianuarie 2015) ai Uniunii Eurasiatice - Belarus, republica locuita de belarusi, un popor slav aproximativ la fel de apropiat din punct de vedere lingvistic si cultural de rusi cum sunt ucrainenii, este o tara care din 1994 are o conducere prin excelenta pro-rusa (chiar in comparatie cu alte foste republici ale URSS), in care presedintele Lukasenko si-a construit un regim politic eminamente dictatorial (netotalitar, totusi - ar fi unica sa scuza in fata unui tribunal international, insa nu ar avea cum sa-si scuze activistii belarusi pro-democratie si pro-limba belarusa - aceasta este o cenusareasa la ea acasa, rusa fiind limba impusa de autoritati - ucisi, schingiuiti in beciurile serviciului de securitate al Belarusului care pastreaza denumirea KGB din perioada sovietica, la fel ca in cazul asa-zisei "republici moldovenesti nistrene") care, de la anul, va deveni, oficial, repet, fara sa-si piarda suveranitatea nationala din punct de vedere formal, adica locul la ONU care-i este necesar lui Putin pe langa cel tarii pe care o conduce, o colonie a Federatiei Ruse, fiind obligata sa presteze pentru Rusia. Daca a fost nevoie de declansarea unui razboi ruso-ucrainean in 1 martie, prin solicitare prezidentiala si decizie parlamentara, si, mai ales, daca a fost nevoie ca trupe ale fortelor armate ale Federatiei Ruse sa vina, cu cateva saptamani in urma, la sfarsitul lui august, in ajutorul mercenarilor din grupurile teroriste constituite de Rusia si girate de ofiterii de informatii militare de sub comanda statului major rus, atunci avem mai mult decat semne, avem evidente ale nevoii Rusiei de a trece de la politica ei externa in spatiul ex-sovietic de soft-power, deja consacrata dupa 31 decembrie 1999, cand Putin devine sef al statului (minus razboiul de cinci zile din august 2008 impotriva Georgiei), la o ofensiva militara directa impotriva Ucrainei, ceea ce probeaza, pe de o parte, disperarea de cauza a clicii militocratice moscovite al carei reprezentant actual in fruntea statului rus este Vladimir Vladimirovici Putin, iar pe de alta parte, puterea de mobilizare la rezistenta a poporului si statului ucrainean subestimata in mod clar de aceeasi clica militocratica atunci cand a demarat, la 26 februarie, operatiunea de anexare prin destabilizare sociala si politica si, ulterior, incepand cu 2 martie, invazie militara a celor doua unitati teritorial-administrative ucrainene, orasul-port Sevastopol si Republica Autonoma Crimeea, utilizand militarii Flotei Marii Negre, parte integranta a Fortelor Armate ale Federatiei Ruse.

acum 115 luni (17 Sep 2014)

>

Razboiul ruso-ucrainean, inca nedeclarat, care se desfasoara la ora actuala in doua regiuni din estul Ucrainei, Lugansk si Donetk, va continua pana cand Moscova isi va fi atins obiectivul de a controla politic si economic intreaga Ucraina. Cu titlu de prognoza personala despre care pot sa spun ca ma voi bucura daca nu se va indeplini, ma astept ca, in conditiile in care conducerea de la Kiev ramane pe pozitii politice pro-integrare in Uniunea Europeana si pro-occidentale in general, inclusiv in ceea ce priveste intentiile de aderare la NATO, agresiunea militara sa fie extinsa dincolo de frontierele celor doua regiuni pe care oamenii Rusiei le-au declarat "republici populare" (probabil, asta ar trebui sa-i aminteasca cititorului roman de un anumit eveniment de pe data de 30 decembrie 1947, dupa care si Romania a devenit "republica populara").

Nici Kievul nu este in afara oricarui pericol potential, chiar si in conditiile in care camera superioara a parlamentului rus, Consiliul Federatiei, a abrogat in iulie permisiunea acordata pe data de 1 martie presedintelui Putin, la cererea acestuia, de a utiliza fortele armate ale Federatiei Ruse pentru protejarea drepturilor populatiei vorbitoare de limba rusa pe intregul teritoriu al Ucrainei. Evident, un oarecare act abrogat poate fi repus in vigoare de parlamentul rus, in forma identica sau modificata, in urma unei alte cereri a presedintelui rus, survenita in cazul in care acesta va considera ca armistitiul semnat zilele trecute intre fortele de securitate guvernamentale si neguvernamentale ucrainene si teroristii din organizatiile teroriste "RP Donetk" si "RP Lugansk", proveniti, in majoritate covarsitoare, de pe teritoriul Federatiei Ruse si asistati, in ultimele saptamani, de trupe ale Fortelor Armate ale Federatiei Ruse, nu (mai) este acceptabil. Apoi mai e si Belarus, un stat pe care Rusia oricum il controleaza indiferent de orice declaratie razboinica sau impaciuitoare a presedintelui autorita... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro