Talmacirile unui cercetator despre rugaciunea "Tatal nostru". De ce unii o incheie cu "Adevar" si nu cu "Amin"

Talmacirile unui cercetator despre rugaciunea

Iosif Camara a declarat pentru uaic.ro ca "in forma actuala, rugaciunea Tatal nostru contine 60 de cuvinte, din care 90% sunt de origine latina, iar 10% sunt imprumuturi din alte limbi - sau derivate romanesti din imprumuturi: slave (sfinteasca, voia, gresalele, gresitilor, ispita, izbaveste) si maghiare (viclean)".

acum 24 luni (13 Apr 2018)

Cea mai veche varianta a rugaciunii Tatal nostru s-a conservat in limba greaca, pe un papirus datat in jurul anului 200, potrivit uaic.ro. Cercetatorul Iosif Camara a studiat timp de trei ani rugaciunea, iar potrivit acestuia, prima versiune "in romaneste se pastreaza intr-un evangheliar din 1551-1553.

Cercetatorul considera ca: "Tatal nostru este cartea de vizita a limbii in lume, caci ea contine termeni fundamentali din graiul unei comunitati istorice - parternitate, carmuire, voie, paine, rau etc.). Asa se face ca a fost cel mai citat text in vechile studii de comparativism lingvistic sau pur si simplu pentru a demonstra latinitatea limbii romane".

Iosif Camara a declarat pentru uaic.ro ca "in forma actuala, rugaciunea Tatal nostru contine 60 de cuvinte, din care 90% sunt de origine latina, iar 10% sunt imprumuturi din alte limbi - sau derivate romanesti din imprumuturi: slave (sfinteasca, voia, gresalele, gresitilor, ispita, izbaveste) si maghiare (viclean)". este inceputul rugaciunii in slavona (otce nasu), iar in zone din Transilvania aceasta titulatura inca se pastreaza si are sensul de "rugaciune".

Unul dintre cele mai controversate pasaje din rugaciune este "Painea satioasa / Painea noastra cea de toate zilele / Painea cea de-a pururea / Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi". Chiar si in prezent, circula doua variante, dintre care cea mai folosita poate fi interpretata pur material - , iar cea de-a doua - cu o semnificatie mistica, spirituala, aproape opusa concretului si materialului existentei zilnice", a explicat cercetatorul pentru uaic.ro.

Varianta "painea noastra cea de toate zilele" a aparut si in prima traducere romaneasca a Noului Testament, din 1648, iar de acolo a fost preluata in textele religioase si s-a impus cu aceasta forma pana in prezent. O varianta mai putin cunoscuta, dar care se pastreaza pana in zilele noastre in Basarabia,... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro