Istoricii considera ca obiceiul farselor este o impletire de obiceiuri populare locale, specifice fiecarei tari, cu legende stravechi si cu ceremonialuri de intampinare a Anului Nou si, ulterior, a primaverii.

Se crede ca originea marcarii zilei de 1 Aprilie are stransa legatura cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. In vechiul calendar, ziua Anului Nou era sarbatorita pe data de 1 Aprilie. Cei care sarbatoreau Anul Nou la 1 Aprilie au fost numiti ''nebuni de aprilie''.

Pe masura trecerii timpului, felicitarile trimise pentru Anul Nou la 1 Aprilie au inceput sa fie considerate farse, fiind insotite adeseori de cadouri hazlii. O alta varianta este legata de rastignirea lui Iisus Hristos, care se spune ca dupa ce a fost condamnat la moarte, a fost trimis de la Anna la Caiafa, apoi la Pilat, apoi de la Pilat la Herod si invers, rastignirea avand loc la 1 Aprilie.

Trebuie sa iei fata de nevasta

Data de 1 Aprilie este recunoscuta ca fiind Ziua Pacalelilor in majoritatea tarilor lumii.

In Romania, pacalelile de 1 Aprilie au inceput sa fie practicate in secolul al XIX-lea.

"Tot la noi, se spune ca este bine sa faci farsele inainte de ora pranzului, pentru ca altminteri vei avea ghinion tot anul", spun etnografii.

Se mai spune ca, daca o fata frumoasa reuseste sa te pacaleasca, trebuie sa o iei de nevasta sau macar sa fii prietenul ei.

Ziua Pacalelilor la francezi: "Peste de aprilie"

In Franta, unde Ziua Pacalelilor a fost marcata pentru prima data in secolul al XVI-lea, cel care cade victima unei pacaleli este numit "poisson d' Avril" (peste de aprilie). Hartia trebuie ori sa fie decupata in forma de peste, ori sa aiba un peste desenat.

In Anglia, Ziua Pacalelilor este marcata timp de doua zile: cel pacalit este numit ''noddy'' si trebuie sa poarte o coada atasata pantalonil... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro