Stratfor: Chisinaul ar putea deveni urmatorul Kiev

Stratfor: Chisinaul ar putea deveni urmatorul Kiev

Mica tara, fara iesire la mare, cu numai trei milioane de locuitori este situata la periferia de est a Europei, prinsa intre Romania si Ucraina. Statul detine distinctia de a fi unul dintre cele mai sarace natiuni din Europa - cu un Produs Intern Brut nominal de peste 8 miliarde de dolari - si este relativ noua pe scena mondiala, devenind independenta de dominatia sovietica abia in 1991. Asaltul Parlamentului de la Chisinau, desi temporar, a amintit de ocupatia cladirilor administrative de la Kiev din decembrie 2013 si februarie 2014, actiuni care au culminat cu declansarea rascoalelor de la Kiev si alungarea de la putere a presedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici.

acum 106 luni (27 Jan 2016)

Mica tara, fara iesire la mare, cu numai trei milioane de locuitori este situata la periferia de est a Europei, prinsa intre Romania si Ucraina. Statul detine distinctia de a fi unul dintre cele mai sarace natiuni din Europa - cu un Produs Intern Brut nominal de peste 8 miliarde de dolari - si este relativ noua pe scena mondiala, devenind independenta de dominatia sovietica abia in 1991.

Un teritoriu disputat intre marile puteri ale lumii Dimensiunea mica a Republicii Moldova si saracia relativa dezmint semnificatia geopolitica a tarii, care ocupa o pozitie cheie in zonele din sud-estul Europei, intre Muntii Carpati si Marea Neagra. De-a lungul istoriei, numeroase puteri au incercat sa ocupe aceasta pozitie folosita adesea ca un traseu de invazie din Balcani in Rusia si vice-versa. In secolul al XIX-lea, teritoriul a fost prins intre Imperiul Rus si cel Otoman, iar in secolul al XX-lea acesta a devenit motiv de neintelegeri intre rusi, romani si germani. Importanta tarii se datoreaza pozitiei apropiate de portul ucrainean Odesa si de Peninsula Crimeea, unde stationeaza flota ruseasca de pe Marea Neagra. Moldova conteaza si ca punct de tranzit pentru exportul de petrol si gaze naturale din Rusia spre Europa si Turcia.

Prabusirea continua a guvernelor Arena politica din aceasta tara, la fel ca cea din Ucraina, este polarizata intre Rusia si Occident prin intermediul partidelor politice si a populatiei in ansamblu. Din anul 2009, guvernele moldovenesti s-au prabusit de nenumarate ori si a trebuit sa se recurga la alegeri anticipate.

Noul prim-ministru scoate oamenii in strada Cel mai recent colaps al guvernarii s-a produs in octombrie 2015, atunci cand prim-ministrul Valeriu Strelet a fost demis din functie in urma unei motiuni de cenzura votata in Parlament, pe fundalul unui scandal de coruptie. Au trecut aproape trei luni pana cand s-a format o noua coalitie de guvernare, timp in care s-au propus la functia de prim-ministru mai multi candidati. Sol... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro