Spectacolul politic si cititul. "Niste cetateni care citesc si inteleg ce-au citit nu accepta cu una, cu doua promisiunile si tromboanele politicienilor"

Nu numai nivelul de civilizatie din tarile nordice, dar si calitatea democratiei si a vietii civice de acolo au legatura - si nu e locul sa dezvolt aici subiectul - cu faptul ca suedezii, danezii si norvegienii citesc mult (de la ziare si reviste pana la carti). Se anunta o propunere de prim-ministru plina de neclaritati (si fara anvergura: sa fii un bun functionar public nu te califica automat pentru postul de premier al une tari membre a UE) si se respinge in mai putin de un minut, fara explicatii.

acum 90 luni (29 Dec 2016)

Caci niste cetateni care citesc si inteleg ce-au citit nu accepta cu una, cu doua politica de doi bani si promisiunile si tromboanele politicienilor. Si inteleg ca democratia nu inseamna ca din patru in patru ani votezi, iar apoi te plangi ca tara merge prost si de vina e "clasa politica". Niste cetateni care citesc si inteleg ce-au citit (macar ziare si reviste, daca nu "cartile fundamentale ale omenirii") inteleg, intr-un fel sau altul, ca democratia face parte din viata de toate zilele. Niste cetateni care citesc si inteleg ce-au citit sunt mai greu de manipulat prin prostii si aberatii spuse la televizor.

Dar am senzatia ca, din acest punct de vedere, mai e mult pana departe. Nu stim, de fapt, cati oameni citesc in Romania, cat citesc, care sunt motivatiile lecturii. Nu s-a facut niciun studiu amplu si serios pe tema aceasta, ci doar niste sondaje care arata, totusi, cam pe unde ne aflam: mai aproape de tarile mediteraneene (normal!) decat de Suedia ori Danemarca ori Norvegia. Nu numai nivelul de civilizatie din tarile nordice, dar si calitatea democratiei si a vietii civice de acolo au legatura - si nu e locul sa dezvolt aici subiectul - cu faptul ca suedezii, danezii si norvegienii citesc mult (de la ziare si reviste pana la carti).

Nu stim precis nici cat de mare e piata cartii din Romania. Avem cateva estimari care o plaseaza la 50-60 de milioane de euro. Adica jumatate din piata de carte din Ungaria (care are o populatie de doua ori mai mica). Criza financiara de acum cativa ani le-a facut sa-si reduca productia cu aproape 50%, sa dea oameni afara, sa taie din costuri. La noi nu se fac sistematic topuri de vanzari (cum se fac in alte tari europene, prin monitorizarea permanenta a unui esantion de librarii). Doar din cand in cand - dupa targurile de carte sau la sfarsitul anului - editurile dau cate un comunicat despre cele mai vandute carti (de exemplu acum, aici), dar de obicei fara cifre, fara a indica numarul de exemplare vandute. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro