Dezvoltarea urbanistica rapida a zonei centrale a Bucurestiului, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, sub puternica influenta arhitecturala pariziana, a dat prilejul ca orasul sa fie alintat de romani drept "Micul Paris".

In perioada interbelica a secolului XX, au aparut o multime de bloculete cu unu, doua sau trei etaje, care, ca stil de baza, din punct de vedere arhitectural, sunt influentate de curentul modernist Bauhaus, iar marile bulevarde Magheru si Balcescu au fost sistematizate si - asa cum scrie si dr. Insa adevaratele probleme au aparut dupa marele cutremur de pamant din seara de 4 martie 1977, in timp ce la televizor rula filmul bulgar "Dulce si amar", titlu ce parca prevestea nenorocirea ce a venit. Urmarile seismului devastator au facut ca autoritatile sa constientizeze ca aproape toate aceste mari imobile centrale, locuite majoritar in prezent de persoane de varsta a doua si a treia, au un grad foarte ridicat de risc seismic, fiind construite in conformitate cu normele de rezistenta antiseismica acceptate in perioada interbelica. Avand in vedere ca acum, in zilele noastre, seismologii prognozeaza un alt cutremur de intensitate cel putin egala cu cel din 1977, s-a decis intempestiv sistarea oricaror activitati publice in cea mai mare parte a magazinelor si a diverselor firme si localuri de divertisment si cultura aflate la parterele acelor mari imobile centrale. Astfel ca o plimbare de-a-lungul bulevardelor sus-mentionate, emblematice pentru Capitala, dezvaluie vizitatorului strain imaginea trista a sute de metri de mari vitrine goale si prafuite. In fapt, o zona ultracentrala practic semi-paralizata din punct de vedere comercial si nu numai comercial. ... Citeste intreg articolul pe evz.ro