Silvania, secretele unuia dintre cele mai bune vinuri spumante romanesti
Numele fabricii de la poalele Magurii Simleului, care ajunsese sa exporte, inainte de caderea comunismului, milioane de sticle vin spumant de cea mai buna in mai toate tarile Europei, a ajuns un brand nu numai al orasului si al judetului, ba chiar si al tarii. Chiar daca deocamdata, nu s-a ajuns la productia de dinainte de 1989, Doru Dirjan se declara increzator ca, in cele din urma, calitatea vinului spumant de la Simleu Silvaniei va reusi sa recucereasca piata, in primul rand cea autohtona, invadata de tot soiul de bauturi colorate de provenienta incerta.
Cand spui Simleu Silvaniei spui, aproape in mod automat, sampanie "Silvania" sau, mai nou, de cand termenul a fost adjudecat exclusiv de francezi, vin spumant "Silvania". Numele fabricii de la poalele Magurii Simleului, care ajunsese sa exporte, inainte de caderea comunismului, milioane de sticle vin spumant de cea mai buna in mai toate tarile Europei, a ajuns un brand nu numai al orasului si al judetului, ba chiar si al tarii.
Povestea hrubelor de la Simleu
Povestea galeriilor sapate in stanca, in care vinul spumant este lasat la maturat in conditii optime, unice in Romania, incepe in urma cu aproape doua secole - dupa unii - ba merge chiar pana in jurul anului 1200.
Extinderea hrubei se leaga tot de comunitatea evreiasca din Simleu Silvaniei si are loc la inceputul secolului XX cand, pe fondul cresterii consumului de vin, se impune cresterea productiei si, implicit, era nevoie de spatii suplimentare de pastrare a butoaielor cu vin. Potrivit istoricului Daniel Stejeran, directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, evreii din Simleu si-au adus cioplitori in piatra tocmai din Italia, care au adus galeria, in forma literei U, la o lungime de 90 de metri. "Comunistii au fost cei care au vazut ca in aceste hrube se formeaza un soi de mucegai nobil, care indica faptul ca se asigura o temperatura si o umiditate constanta. Asa ca, dupa mai multe studii, in 1968 este luata decizia de infiintare a fabricii de la Simleu, data in folosinta in 1974", explica Dirjan.
Concomitent cu construirea fabricii, comunistii, intelegand potentialul grotelor, care ofera, pe tot parcursul anului, o temperatura constanta de 12 grade Celsius, continua demersul inceput de evrei si sapa o adevarata retea de galerii in stancile din apropiere. Lucrarile sunt finalizate in 1983, cand se ajunge la o lungime totala de 3,5 kilometri de galerii.
Avand acest atu si sust... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro