Seful statului il decoreaza pe presedintele AFDPR, Octab Bjoza. Cine este si ce a patimit primul roman decorat de Iohannis

Citeste si: "Ofiterii din Securitate, niste idioti care nu erau in stare de nimic" "Nu mergeai 100 de metri pe strada centrala din Brasov fara sa dai de un soldat rus, sufeream cand dadeam cu ochii de el. "Din zecile, sutele de mii de detinutii politici care au fost in tara noastra, majoritatea nu au fost prinsi datorita maiestriei ofiterilor de Securitate, care pe vremea aceea erau niste idioti. A trecut prin inchisorile Codlea, Gherla, Galati, Braila, Vacaresti si Jilava, prin lagarele de munca din Balta Brailei de la Stramba, Stoienesti si Salcia, precum si cele din Delta Dunarii ca Bacul "4" si Periprava - Sectia Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.

acum 55 luni (22 Dec 2014)

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, il va decora, luni de la ora 16:00, pe presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR), Octab Bjoza. Este prima decoratie acordata de noul presedinte Klau Iohannis de la preluarea functiei, duminica la pranz. Gruparea s-a transformat in vara anului 1957 intr-o organizatie de lupta anticomunista si a activat pana in iunie 1958, cand cei 15 membri au fost arestati si condamnati la pedepse ce insumau peste 230 ani inchisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale".

Arestarea

Cosmarul anilor de detentie a lui Octav Bjoza a inceput odata cu infiintarea unui cerc literar, devenit mai tarziu organizatia anticomunista numita "Garda Tineretului Roman". Cand au infiintat cercul literar nici unul dintre ei nu stia ca regimul comunist nu admitea formarea unor grupuri cu mai mult de doi membri, iar cercul lor crestea din ce in ce mai mult. De la a treia persoana, activitatea lor a devenit suspecta pentru regimul comunist, iar potrivit zvonurilor din aceea perioada unul din trei era cu siguranta informatorul Securitatii.

Citeste si: "Nu m-a durut mai mult decat faptul ca am fost condus de prosti"

Situatia s-a agravat dupa izbucnirea revolutiei din Ungaria in 1956, cand unul dintre tineri a venit cu ideea ca ar trebui sa faca si ei ceva pentru a-i alunga pe rusi din tara.

Fostul detinut politic povesteste ca tinerii din aceea perioada erau in stare sa isi dea viata "pentru ultima palma de pamant romanesc" pentru ca era o datorie de onoare si se simteau ocupati.

Citeste si: "Ofiterii din Securitate, niste idioti care nu erau in stare de nimic"

"Nu mergeai 100 de metri pe strada centrala din Brasov fara sa dai de un soldat rus, sufeream cand dadeam cu ochii de el. Numai ca astia cand elibereaza pe cineva uita sa se mai duca acasa si cand pleaca ia si cate o parte din pamant din teritoruiul asa zis eliberat", povesteste Bjoza, indignat de atitudinea tinerilor... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro