Transalpina serpuieste pe crestele Parangului, de la Novaci (Gorj) pana la Sebes (Alba), dezvaluind o priveliste de vis. Transalpina strabate judetele Alba, Gorj si Valcea pe o distanta de 148 de kilometri, iar in punctul cel mai inalt, in Pasul Urdele, soseaua atinge cota de 2.145 de metri, depasind cu peste 100 de metri Transfagarasanul. Calea de acces de peste munti catre Ardeal a fost cunoscuta din timpul romanilor, avand o importanta strategica, si a fost modernizata partial in perioada interbelica, de catre regele Carol al II-lea, de unde vine si denumirea de "Drumul Regelui". Dumitru Brezulescu l-a cunoscut pe inginerul Aurel Diaconovici, absolvent al Scolii Politehnice din Graz, care a numit, in anul 1884, seful Serviciului Tehnic din Gorj, care a proiectat si realizat nenumarate drumuri si poduri. Cei doi au devenit buni prieteni si intr-una dintre peregrinarile lor se naste ideea construirii drumului care traverseaza Muntii Parang si care sa lege Oltenia de Ardeal. Calea de acces era folosita de ciobanii din cele doua zone care circulau pe aceasta pentru a face schimb de produse. Moartea neasteptata a lui Brezulescu Planul construirii Transalpinei esueaza, dupa ce Dumitru Brezulescu moare in mod neasteptat in anul 1916 la Bucuresti, la numai 36 de ani. La inmormantare au participat mii de tarani si chiar ministrul Educatiei din perioada respectiva, I. Directorul bancii era era Ion Giurgiulean, un invatator din Novaci care fusese ajutat in tinerete cu o bursa de Brezulescu. La sfarsitul adunarii, Tatarascu s-ar fi urcat pe un cal si ar fi parcurs, alaturi de 40 de ciobani, o parte din traseul viitorului drum, pana la Ranca. Gheorghe Cutuliga, din Novaci, a fost martor la constructia drumului, dar si la inaugurarea acestuia. Pe o distanta de aproape un kilometru, se intindea o mare de oameni imbracati in haine de sarbatoare, veniti din satele invecinate, care l-au aclamat cu totii cand a terminat de vorbit. Apoi, cu un grup de ciobani din Novaci, care cantau... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro