Secretele cele mai vechi statii meteo din Romania. A functionat peste 100 de ani, la Alba Iulia, in Biblioteca Batthyaneum

Secretele cele mai vechi statii meteo din Romania. A functionat peste 100 de ani, la Alba Iulia, in Biblioteca Batthyaneum

Altii, mai circumspecti, ar inclina poate a crede ca nu e vorba decat de un fel de adaptare a unui carturar la secolul in care a trait, de o acceptare a curentului si a modei ce era odinioara, cand monarhii si potentatii zilei obisnuiau sa aiba la curtea lor un astrolog si chiar un asronom, in cazul ca medicul curtii nu intrunea asemenea calitati".

acum 45 luni (21 Feb 2016)

Despre infiintarea si functionarea statiei meteorologice de la Biblioteca Batthyaneum ne ofera informatii cercetatorul Constantin Bart, care a publicat in anul 1967 o lucrare pe aceasta tema in revista Apulum. Potrivit acestuia, statia a functionat intre 1843 si 1955, fiind pusa in legatura si sustinuta de Centrul Meteorologic din Bucuresi, din anul 1922. "In tot acest lung interval de functionare, ea a fost condusa de o serie de profesori de la liceul romano-catolic din Alba Iulia. Este meritul lor ca s-au putut inregistra de 3 ori pe zi unii parametri, ca au intretinut statia cu aparatura necesara, uneori din fondurile lor personale si ca unele dintre aceste date au fost prelucrate si publicate la Muncgen, Viena, Budapesta si chiar in tara, la Sibiu", afirma cercetatorul Constantin Bart. Statia meteo a fost pusa in functiune la distanta de aproape 50 de ani de la infiintarea Bibliotecii Bathyaneum si a Institutului Astronomic (1798). Aula Magna de la Biblioteca Batthyaneum Pe langa informatiile despre statia meteorologica, Biblioteca Batthyaneum detine si un fond documentar impresionant in domeniul astrologiei si meteorologiei. Mai mult, din lista cartilor de la Batthyaneum se poate observa o noua disciplina a medicinei - meteorologia - care capata pentru medicina, treptat, o importanta mai deosebita: Era data fie ca subiect de teza pentru obtinerea titlului de doctor, fie se preda tinerilor medici, cum a procedat profesorul Krieger la Viena la inceputul secolului al XVIII-lea", se precizaza in articolul publicat in anul 1967. Printre aceste documente aflate in fondul bibliotecii se numarar "Libellum de medicorum astrologia" al lui Hipocrate sau "De judicis astrologis" a lui Cl. Se regasesc, de asemenea, autori celebri din timpul Renasterii sau de mai tarziu: Agrippa, Paracelsus, Caardano, Morinus. Raspunsul oferit este urmatorul: "Se va invoca de unii pe buna dreptate, spiritul lui de umanist. Altii, mai circumspecti, ar inclina poate a crede ca nu e vorba decat ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro