Secretele Casei Melik, cea mai veche cladire locuibila din Bucuresti

Secretele Casei Melik, cea mai veche cladire locuibila din Bucuresti

In urma cu mai bine de 250 de ani, pe ulita Spatarului din Bucuresti era ridicata Casa Melik, cea mai veche cladire locuibila din actualul Bucuresti, dupa cum sustin istoricii. Cel care a ajuns sa detina casa se numea Kevork Nazaretoglu si, impreuna cu sotia sa, a hotarat ca in 1822 sa renoveze casa si sa se mute in ea.

acum 54 luni (2 Mar 2015)

In urma cu mai bine de 250 de ani, pe ulita Spatarului din Bucuresti era ridicata Casa Melik, cea mai veche cladire locuibila din actualul Bucuresti, dupa cum sustin istoricii.

Casa Melik, bijuteria lasata mostenire

Casa a fost construita pentru aceste boier, dar in anul 1815, atunci cand acesta a murit, constructia a ramas mostenire urmasilor boierului.

Cel care a ajuns sa detina casa se numea Kevork Nazaretoglu si, impreuna cu sotia sa, a hotarat ca in 1822 sa renoveze casa si sa se mute in ea. Dupa un sfert de secol, negustorul moare si lasa casa mostenire fiului sau, care se muta in ea. "La casatoria fiicei sale, Ana, acesta ii daruieste casa si aici incepe povestea numelui Melik", explica Murelatos. Sotul fiicei sale se numea Iacob Melik si era unul dintre cei mai cunoscutii arhitectii ai vremii, fiind unul dintre cei care au sprijinit Revolutia de la 1848. Casa Melik a fost in acea vreme o buna ascunzatoare pentru nume marcante: Ion Heliade Radulescu si C.A. Rosetti au fost adapostiti de Melik in vremea Revolutiei de la 1848. Apoi, sotii Melik au fost exilati si timp de noua ani in casa nu a mai calcat nimeni. In anul 1857, sotii Melik s-au reintors in locuinta de pe ulita Spatarului si au inceput un amplu proces de renovare si modernizare. Imediat dupa ce au renovat casa s-au instalat aici, petrecandu-si ultimii ani din viata in casa de ulita Spatarului. Azil pentru femei sarace N-au avut copii carora sa le ramana casa dupa moartea celor doi soti, dar Ana, inainte de a se stinge, a lasat un testament in care a precizat ca vrea ca imobilul sa se transforme in azil pentru femeile sarace. Astfel, Casa Melik revine comunitatii armenesti si pana in 1947 gazduieste un azil de femei, asa cum si-a dorit doamna Melik inainte de moarte. ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro