Se innoieste clasa politica la parlamentare? "Sa nu uitam ca speranta moare ultima..."

Se innoieste clasa politica la parlamentare?

Indiferent daca ne uitam la barometrele INSCOP sau la alte cercetari sociologice, vom constata ca Parlamentul sau partidele politice au de ceva vreme incoace un capital tot mai redus de incredere publica, situandu-se din acest punct de vedere pe ultimele locuri ale clasamentelor de profil. Atunci, pe fondul tragediei de la Colectiv, sondajele de opinie inregistrau dorinta romanilor de a asista la o reformare de substanta a clasei politice si sugerau ca rezultatul de la urne ar putea fi influentat in mod definitoriu de acest deziderat. Desi, cu siguranta, raspunsurile la aceasta ultima intrebare sunt susceptibile de a fi fost afectate de binecunoscutul efect de "dezirabilitate sociala", acestea indicau, cel putin la nivel de principiu, o dezaprobare a coruptiei din mediul politic.

acum 49 luni (21 Aug 2016)

Indiferent daca ne uitam la barometrele INSCOP sau la alte cercetari sociologice, vom constata ca Parlamentul sau partidele politice au de ceva vreme incoace un capital tot mai redus de incredere publica, situandu-se din acest punct de vedere pe ultimele locuri ale clasamentelor de profil. Atunci, pe fondul tragediei de la Colectiv, sondajele de opinie inregistrau dorinta romanilor de a asista la o reformare de substanta a clasei politice si sugerau ca rezultatul de la urne ar putea fi influentat in mod definitoriu de acest deziderat.

Spre exemplu, sondajul efectuat de INSCOP in luna martie indica existenta unui segment semnificativ din populatie dispus sa acorde votul unei formatiuni noi sau unui candidat independent. Astfel, mai bine de o treime dintre romani (39,7%) afirmau ca ar fi dispusi ca la alegerile locale sa acorde votul unui candidat independent, fara legaturi cu partidele politice actuale, in timp ce peste un sfert (27,2%) se declarau dispusi sa voteze candidatii unui partid nou infiintat. Mai mult, intrebati daca ar vota pentru functia de primar al localitatii o persoana care este cercetata sau judecata pentru fapte de coruptie, dar care nu este condamnata definitiv, 82,6% dintre romanii raspundeau negativ. Desi, cu siguranta, raspunsurile la aceasta ultima intrebare sunt susceptibile de a fi fost afectate de binecunoscutul efect de "dezirabilitate sociala", acestea indicau, cel putin la nivel de principiu, o dezaprobare a coruptiei din mediul politic. Innoirea clasei politice, amanata

Rezultatele alegerilor din 5 iunie au infirmat insa ceea ce se anunta a fi o atitudine predominant intransigenta a populatiei fata de coruptie si o disponibilitate a unui segment semnificativ al electoratului de a acorda votul unei formatiuni noi sau unui candidat neinregimentat politic. Doar 53 de candidati independenti au castigat functii de primar, ceea ce reprezinta 1,66% din totalul primariilor. In 19 din cele 40 de orase mari, primaria a fost... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro