Scriitorul Catalin Dorian Florescu: "Literatura isi are propriul ei adevar"

Catalin Dorian Florescu (50 de ani), scriitor elvetian de origine romana, s-a nascut la Timisoara, unde a locuit pana in 1982. La varsta de 15 ani a parasit tara impreuna cu parintii, iar de atunci traieste la Zurich, in Elvetia, unde a studiat psihologia si a lucrat pentru mai multi ani intr-un centru de reabilitare a persoanelor dependente de droguri. Ma bucur insa ca am de multi ani, de pe cand am avut o bursa de writer in residence, la Dresda, prieteni din fosta Germanie de Est, pe care ii intalnesc si destui cititori.

acum 68 luni (1 Apr 2018)

Catalin Dorian Florescu (50 de ani), scriitor elvetian de origine romana, s-a nascut la Timisoara, unde a locuit pana in 1982. La varsta de 15 ani a parasit tara impreuna cu parintii, iar de atunci traieste la Zurich, in Elvetia, unde a studiat psihologia si a lucrat pentru mai multi ani intr-un centru de reabilitare a persoanelor dependente de droguri. Pe langa romane si proza scurta, autorul a mai publicat eseuri si articole in antologii si in ziare de limba germana. Romanul "Jacob s-a hotarat sa iubeasca" (2011) s-a vandut in 80.000 de exemplare in spatiul de limba germana.

"Adevarul": Ce volume ai lansat la Targul de Carte de la Leipzig, unde Romania a fost tara invitata?

Catalin Dorin Florescu: Cea mai recenta carte de proza scurta se cheama "Buricul pamantului" si a aparut in germana in toamna lui 2017. Este o culegere de proza scurta scrisa in 17 ani, deci de-a lungul intregii mele cariere. Am dat si interviuri la TV-urile Arte si 3SAT. Cartile mele apar mai intai in germana: am sase romane, o carte de proza scurta si, de cateva saptamani, o carte despre libertate din perspectiva scolli de psihologie umaniste, pe care am studiat-o.

Cat de importanta pentru un scriitor este prezenta la aceste saloane de carte internationale?

Nu trebuie supraestimate, dar Leipzigul este o fereastra minunata si de prim rang spre cultura romana.

Asa macar se mai pot putin nuanta dimensiunile unilaterale si resentimentele din Occident fata de Romania. In cel mai bun caz este un mic proces de educatie si de deschidere a orizontului publicului german pentru o periferie europeana, care li se pare numai sumbra si saraca.

Multi germani din est insa au amintiri minunate din Romania, pe care o cunosc din adolescenta, de pe cand petreceau acolo vacantele pe timpurile dictaturii. Mai mult, datorita invitatei la Leipzig, scriitorii romani sunt pusi i... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro