Saracia din perioada interbelica. Specialist: "Casele erau din chirpici. Iarna, ninsoarea acoperea ferestrele"

Saracia din perioada interbelica. Specialist:

Si chiar daca asa cum scriu cartile biografice ale vremii, cum ca de pe masa saracului si a bogatului nu lipsea caviarul, se pare totusi ca alimentatia de baza a acestor familii era mamaliga, si aceea facuta dintr-un malai de proasta calitate", a precizat Marius Mitrof, consilier superior in cadrul Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu Galati. Cu toate acestea, veselia nu lipsea din aceste case pline de copii si chiar daca greutatile incercau sa arunce o umbra asupra acestor familii, distractia era la ea acasa in zilele de sarbatoare, marturie stand horele din fostele cartiere Vadul Ungurului si Lozoveni, hore care, in Galati, au continuat ca traditie pana la inceputul anilor 2000.

acum 47 luni (24 Aug 2016)

In perioada interbelica, orasul Galati era destul de populat, fiind considerat un oras mare al Romaniei, cu importanta in ponderea economica a tarii. Ca in orice oras dezvoltat, se putea observa o impartire in zone ale protipendadei si ale celor din mahalale, devenite cartiere prin denumirea moderna a acestora si care erau locuite de catre patura mai putin avuta, care practic ducea greul prin munca bruta, fizica de zi cu zi.

"O parte din aceste cartiere erau situate in Valea Orasului, Badalanul cel Otoman - Badalanul fiind denumirea turceasca de la 1540 a acestei zone destul de paupere in care se gaseau si locuinte ale proprietarilor mai bogati dar pe care acestia le inchiriau celor nevoiasi. Prin saraci sa nu ne gandim la acei locuitori care aveau o viata plina de lipsuri, ei erau fie locuitorii vechi ai orasului, care nu au reusit sa se realizeze in viata, fie se numarau printre cei veniti in Galatii inceputului de secol XX - meseriasi, ori tarani", ne-a explicat Marius Mitrof, consilier superior in cadrul Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu Galati.

Desi modeste, gospodariilor acestor oameni erau curate, insa in partile unde terenul era mai jos decat nivelul strazilor, vara se scurgeau apele de ploaie, inundand astfel curtile caselor si formand "mlastini puturoase", dupa cum scria un ziar local din anul 1933.

"Pentru ca aveau case modeste, situate in afara zonelor importante din oras, unde regulamentele de constructii prevedeau ridicarea edificiilor cu ziduri din caramida, casele acestora erau din chirpici, rar erau ridicate din caramida arsa.

FOTO Huff.ro

"Comunitatea era intretesuta cu viata strazii, iar cei din Valea Orasului si cu cea a apelor, constituind un izvor de talent al rezistentei in fata vitregiilor vietii.

In perioada interbelica, dispensarele medicale erau recent infiintate si deserveau meseriasii si muncitorii, dar si copiii asigu... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro