Sambata Mara obiceiuri: ritual pentru linistea mortului

Pe langa aducerea cocosului alb la biserica: familia celui trecut in lumea dreptilor fara lumanare da de pomana si cateva pungi cu alimente, acesta fiind altul dintre obiceiurile din Sambata Mare de Paste. Traditia spune ca, dupa ce trei ani la rand membrii familiei celui disparut participa la acest ritual, mortul va avea, in sfarsit, o lumina aprinsa la cap. Imediat, dupa Inviere cocosul este dat de pomana unui strain, alaturi de o lumanare aprinsa. Urmand obiceiurile din Sambata Mare, credinciosii cred ca prezenta cocosului alb aminteste de lepadarea Sfantului Petru de Iisus.

Sambata mare obiceiuri: cosul cu bucate sfintite

Marele praznic al Invierii pastreaza de-a lungul deceniilor in fiecare zona a tarii cate un obicei. Dupa intoarcerea de la biserica, cand Sambata Mare a devenit deja Duminica Pastelui, se respecta obiceiul ca, din cosul cu bucate sfintite la slujba Invierii, fiecare credincios trebuie sa manance mai intai un ou rosu sfintit.

Dupa aceea, la masa sarbatoreasca, membrii familiei trebuie sa deguste din bucatele duse la biserica in cosul pascal pentru a fi sfintite in noaptea Invierii. Cosul pascal pastreaza sporul casei In cosul pascal se pun bucate care se sfintesc la biserica: pasca, oua rosii, branza, peste afumat, sunca, sfecla rosie cu hrean, dulciuri, bani si flori. Sambata Mare obiceiuri: prajitura "Babele" din zona Sucevei

Obiceiuri, mai cu seama culinare, exista de Sambata Mare in numeroase regiuni din tara. Aceasta se face din aluat de cozonac, iar umplutura este cu nuca, rahat, miere si cu mirodenii pentru dulciuri. Prajitura se sfinteste la biserica si se imparte la cimitir pentru toate rudele satenilor, decedate din mosi-stramosi. Sambata mare obiceiuri: focuri care indeparteaza farmecele

Obiceiurile de Sambata Mare tin de purificare prin foc. Potrivi... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro