Dupa ce functionarii publici au amenintat cu boicotarea alegerilor locale daca nu se elimina discrepantele salariale, premierul Dacian Ciolos a discutat, ieri, la Palatul Victoria cu ministrul Muncii, Ana Costea Moarcas, despre modificarile necesare la Legea salarizarii bugetarilor. De asemenea, in Guvern s-ar lucra la un al patrulea proiect de lege", a declarat "Romaniei libere" liderul Blocului National Sindical, Dumitru Costin. Una din variante e un proiect care sa se intinda, ca aplicare, pana in 2020, "bazat pe resursele bugetare limitate" avute la dispozitie in acest moment, a declarat, la randul lui, Ciolos.

Salariul mediu brut este acum de 2.777 de lei. In schimb, cel mai mic salariu de baza in sectorul bugetar ar urma sa fie, in 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru functia cu cea mai mare responsabilitate in stat, raportul dintre salariul minim de baza si cel maxim fiind de 1 la 15.

Eliminarea discrepantelor trebuie generalizata

Varianta unu privind salarizarea, conform Digi24, ar aduce un impact bugetar de 55 de miliarde de lei, iar fondul de salarii ar fi de 5,17 miliarde lei. Salariul mediu ar creste la peste 5.400 de lei. Varianta a doua, a lui Moarcas, ce presupune un impact bugetar de 31 de miliarde lei, care ia in calcul o grila de salarizare total diferita de prima, va face ca fondul lunar de salarii sa creasca la 3,8 miliarde de lei, iar salariul mediu sa ajunga la 4.140 de lei. Varianta a treia, propusa in proiectul de lege al fostului ministru al muncii Rovana Plumb are un impact bugetar de 40 de miliarde lei. Senatorii si deputatii ar fi eliminat discrepantele salariale pe functii publice similare numai pentru functionarii publici din institutiile de prim nivel: Parlamentul, Presedintia Romaniei, aparatul de lucru al Guvernului si Curtea de Conturi, sustin reprezentantii Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP).

Bombe pentru economie

Inainte de discutiile de l... Citeste intreg articolul pe romanialibera.ro