Rusia pierde teren in fata Tarilor Baltice: Cum a devenit Lituania independenta energetic

Rusia pierde teren in fata Tarilor Baltice: Cum a devenit Lituania independenta energetic

> Dependenta aproape in intregime de aprovizionarea de pe piata de gaze naturale din Rusia, Lituania este pe cale sa devina imuna la presiunile la care a fost supusa aproape constant de Uniunea Sovietica si de succesoarea sa, Federatia Rusa, vreme de un sfert de secol, dupa reproclamarea independentei la 11 martie 1990. Din punct de vedere ambiental, principalele obiectii ridicate au fost legate de situatia mediului din Marea Baltica, una dintre cele mai poluate mari de pe glob, afectata de eutrofizare, scurgeri de deseuri agricole, industriale si reziduale, exploatarea extensiva a resurselor maritime si de existenta unui arsenal de munitie chimica de 300.000 tone, ca urmare a celui de- Al Doilea Razboi Mondial. Fie ca este vorba de presiunile de natura militara sau de incercarea de a forma si intretine o coloana a cincea in Tarile Baltice, Kremlinul este de presupus ca va incerca sa-si recalibreze politicile externe in functie de circumstantele geopolitice si geoenergetice globale, europene si regionale, dar si in raport cu propriile sale aspiratii si fantasme de natura imperiala.

acum 67 luni (18 Mar 2015)

> Dependenta aproape in intregime de aprovizionarea de pe piata de gaze naturale din Rusia, Lituania este pe cale sa devina imuna la presiunile la care a fost supusa aproape constant de Uniunea Sovietica si de succesoarea sa, Federatia Rusa, vreme de un sfert de secol, dupa reproclamarea independentei la 11 martie 1990. De asemenea, temerile lituaniene de creare a unei axe germano-rusesti care sa blocheze economic si energetic Vilniusul sunt pe cale sa fie depasite, in conditiile in care, indiferent de politicile energetice viitoare ale Germaniei, stat partener in cadrul Uniunii Europene, aceasta poate sa aiba acces la aprovizionarea cu gaze din Statele Unite si Norvegia.

Decizia lituaniana este una strategica si radacinile tin de istoria recenta a relatiilor sovieto si ruso-lituaniene si de politicile Germaniei si Rusiei exprimate in cadrul proiectului Nord Stream. In momentul in care Federatia Rusa si Germania au cazut de acord sa construiasca gazoductul de 1224 km care traverseaza Marea Baltica, de la Vaborg (fostul oras finlandez Viipuri) la Greifswald, prin zonele economice exclusive ale Finlandei, Suediei, Rusiei, Danemarcei si Germaniei si prin apele teritoriale ale ultimelor trei tari mentionate, doua au fost obiectiile ridicate de Statele Baltice: mediul inconjurator si mai ales implicatiile strategice. Acordul pentru realizarea Nord Stream, asa cum a fost redenumit proiectul intitulat initial North European Gas Pipeline (NEGP), a fost incheiat in anul 2006, dar cea mai consistenta parte a negocierilor s-au purtat in perioada mandatului cancelarului german Gerhard Schroder, 71 de ani, care a devenit, de altfel, foarte curand, si presedinte al bordului de actionari al companiei.

Din punct de vedere ambiental, principalele obiectii ridicate au fost legate de situatia mediului din Marea Baltica, una dintre cele mai poluate mari de pe glob, afectata de eutrofizare, scurgeri de deseuri agricole, industriale si reziduale, exploatarea extens... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro