>

Am ales totusi acest titlu pentru a aduce in discutia publica o dezbatere mai veche si reincalzita periodic de diversi primordialisti in cautarea unei legitimitati dincolo de ratiune. Si, astfel, ajungem la formulari de genul:

a. Noi nu suntem romi d'aia, nu mai stim limba, nu purtam fuste colorate, nu ciordim, traim dupa legile tarii, nu ne maritam fetele de mici, nu facem vraji, nu prostim, noi muncim, nu vindem seminte, suntem mai bruneti, e drept, bunicii nostri stiau limba, noi ne-am cizelat, traim cu gagiii. Noi traim dupa legile noastre, ne pastram traditia si limba, suntem pakivale, ne pastram aurul in familie, practicam mariajul timpuriu si aranjat de parinti, facem vraji si prostim gagiii, ne juram si ne respectam juramintele, gagiii sunt opusul nostru.

Astfel, in interiorul comunitatilor de romi, exceptand formele organizate (ONG-urile) intalnim doua tipuri de raspuns la ceea ce inseamna sa fii rom. Ei se regasesc ca romi din doua motive: originea etnica (stim de la parinti etc.), o serie de practici culturale si, totodata, din cauza perceptiei celor din jur - in general, stereotipa.

Romii integrationalisti considera ca vinovati pentru imaginea etniei sunt cei care practica inca unele traditii de "Ev Mediu", precum vrajitoria sau casatoria timpurie, ori care se exprima in zilele noastre prin opulenta - palate, petreceri cu fast, mult aur, masini de lux etc.

Aceasta categorie de romi, in interpretarea mea, este cea progresista, cea care practica anumite valori culturale in interiorul familiei, iar in exteriorul acesteia sunt doar cetateni romani, etnia fiind irelevanta in raporturile cetatenesti. au o tendinta de conservare a ceea ce considera a fi valorile "romanipen"-ului (din aceasta categorie fac parte: caldarari, spoitori, ursari, cocalari, corbeni, caramidari).

Din acest motiv, judecata romanes - Romano Kris sau stabor, asa cum mai este cunoscuta - semnifica o rezolvare a conflictelo... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro