Romanii care merg pe miraculosul drum al Sfantului Iacob: 1.000 de kilometri pe jos pana mormantul intaiului apostol martir al crestinatatii
De 1.000 de ani, pelerini din toata lumea se aduna in sudul Frantei pentru a pleca in calatoria vietii lor. Sutele de mii de drumeti care ajung anual pe Camino de Santiago pot strabate orice portiune doresc, fara o limita anume, cu orice mijloace de transport, pentru ca ruta este dificila si se intinde pe aproape 1.000 de kilometri. Statia-terminus Finisterre se afla la nici 100 de kilometri de Santiago de Compostela, iar la inca 30 de kilometri este pitorescul sat pescaresc Muxia, astfel ca pelerinii merg pana la Finisterre sau Muxia pentru a se bucura de pe marginea Europei, de maretia Oceanului Atlantic - apa care desparte batranul continent de pamantul cel nou. Pasionata de calatorii, de natura, de experiente noi, Catalina avea sa traiasca la alta dimensiune pelerinajul de pe Camino de Santiago. "Sunt patru feluri de lacasuri pentru pelerini - administrate de municipalitate, de Biserica, de asociatii de prieteni ai Camino de Santiago si chiar de pelerini. Jurnalul unui calator La sfarsit de mai acum un an, Mihai (31 de ani), din Nasaud, se afla in plin pelerinaj pe Camino de Santiago. E vorba de legaturile pe care le stabilesti cu oamenii cu care mergi atat de mult timp, de barierele fizice peste care nu credeai ca poti sa treci, de epuizarea zilnica, de cinele in manastiri sau comune - in care toti gatesc, impartasesc secrete culinare si sticle de vin - si de peisaje care sunt arareori mai spectaculoase decat ce avem noi. Tinta unei astfel de calatorii spirituale nu tine de momentul de reculegere de la capataiul intaiului apostol martir. Preturile de cazare si hrana sunt accesibile spre modice, dar durata de timp este destul de mare, iar costul transportului pana in Franta/Spania si retur este cel practicat de agentiile de turism. Sute de mii de pelerini anual Camino este strabatut anual de sute de mii de pelerini, care sunt respectati de catre localnici, iar intre ei exista un spirit de intrajutorare. Vei urca de la 200 de metri deasupra nivelului marii la peste 1.400 de metri, apoi vei cobori la 900 de metri, ceea ce va fi solicitant pentru genunchi si gambe. Acest document atesta calitatea de pelerin a purtatorului si poate fi cumparat (costa 3 euro) de la centrele de informare pentru pelerini, de la biserici sau de la unele cazari.
De 1.000 de ani, pelerini din toata lumea se aduna in sudul Frantei pentru a pleca in calatoria vietii lor. Unii pornesc din Saint-Jean-Pied-de-Port, mica asezare de la poalele Pirineilor, o piatra de hotar intre Franta si Spania. Altii iau startul din Paris sau din oraselul Le Puy, pe care insisi papii de la Roma, Cidul si Carol cel Mare l-au vizitat in pelerinaj. Vechii celti care au populat peninsula iberica spuneau ca poteca merge pe sub Calea Lactee, astfel incat pelerinii sa fie mereu calauziti de lumina astrilor. Cararea trasata de stele duce la mormantul Sfantului Iacob, apostolul lui Hristos care a dat numele asezarii Santiago de Compostela ("Santiago" provine din latinescul vulgar "Sanctu Iacobu") - astfel ca rutei de pelerinaj i se mai spune Drumul lui Iacob. Sutele de mii de drumeti care ajung anual pe Camino de Santiago pot strabate orice portiune doresc, fara o limita anume, cu orice mijloace de transport, pentru ca ruta este dificila si se intinde pe aproape 1.000 de kilometri. Dincolo de Santiago de Compostela se afla Finisterre, capul stancos al uscatului european, acolo unde - asa cum ii arata numele - se credea ca se termina Terra, inainte de descoperirea altor continente. Statia-terminus Finisterre se afla la nici 100 de kilometri de Santiago de Compostela, iar la inca 30 de kilometri este pitorescul sat pescaresc Muxia, astfel ca pelerinii merg pana la Finisterre sau Muxia pentru a se bucura de pe marginea Europei, de maretia Oceanului Atlantic - apa care desparte batranul continent de pamantul cel nou. Exact asa se intampla cu pelerinii dupa ce au mers pe Camino de Santiago: isi lasa in urma vechiul "eu", descoperindu-si noua personalitate, mai buna, mai perseverenta, mai rabdatoare. Era in anul 2007, ea se afla intr-un impas si avea nevoie mai mult decat de orice de un ragaz numai pentru ea, pentru a sti in ce directie sa o apuce. Intr-o zi de vineri si-a depus demisia de la un serviciu unde simtea ca nu-si mai gaseste locul, iar miercuri era ... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro