Romania Mare a Regelui Ferdinand si improprietarirea taranilor. Ce prevedea reforma agrara a Intregitorului, una dintre cele mai importante din Europa
In Regatul Romaniei proprietatile mai mari de 50 de ha erau stapanite de aproximativ 5.000 de proprietari care detineau aproape 4 milioane de ha, in timp ce restul pamantului agricol, de 3,8 milioane de ha, se afla in proprietatea a 920.939 de familii de tarani. Se expropriau terenurile cultivabile ale Coroanei, fundatiilor, persoanelor juridice, proprietatile rurale ale persoanelor cu domiciliu in strainatate, 2.000.000 de ha ale proprietarilor privati, progresiv, lasand un teren intangibil de 100 de ha, iar despagubirea se facea prin titluri de renta cu o dobanda anuala de 5%. pamantul cultivat de proprietari care au investit in utilaje, cladiri, daca era o suprafata mai mare de 100 de ha la munte si deal, sau 200, 300 si 500 ha la ses, in functie de cerere Conform Legii agrare primeau pamant, prin vanzare, mobilizatil in razboiul din 1916-1919, mobilizatii in campania din 1913, vaduvele de razboi pentru copii, agricultorii mici lipsiti de pamant, agricultorii cu proprietati mai mici de 5 ha, orfanii de razboi Au fost expropriate pana in 1937 peste 5,8 milioane de hectare de pamant, din care 3,9 milioane teren cultivabil, 1 milion ha de islazuri, 0,6 miloane ha paduri, 0,06 milioane ha teren neproductiv.
Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 20 iulie 1927, Sinaia), cel care i-a urmat la tronul Romaniei regelui Carol I, a mai fost numit de istorici si "Ferdinand I Intregitorul".
Ferdinand a devenit rege al Regatului Romaniei la 10 octombrie 1914, iar la 15 octombrie 1922, in cadrul unei ceremonii desfasurata la Catedrala Reintregirii Neamului din Alba-Iulia, impreuna cu regina Maria, a fost incoronat ca suveran al Romaniei Mari, Romania "de la Nistru pana la Tisa". Ca urmare, s-a aplicat articolul 83 din Constitutia Romaniei care spunea ca "in lipsa de coboratori in linie barbateasca a Mariei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboratorilor acestora".
Apoi, principele Leopold, caruia i s-a facut prima data oferta, in calitate de frate mai mare al lui Carol I, nu a acceptat sa devina principe mostenitor al Coroanei Romaniei, iar Wilhelm, nepotul cel mai in varsta al lui Carol I, a refuzat la randul sau. Astfel, s-a apelat la principele Ferdinand, cel de-al doilea fiu al principelui Leopold, care a fost de acord sa primeasca aceasta demnitate.
In cei 13 ani de domnie ai lui Ferdinand I, Romania a cunoscut transformari si reforme demne de mentionat in toate cartile de istorie, atat pe plan cultural, cat si pe plan politic si economic, transformandu-se dintr-o tara mica intr-un stat cu marime medie in Europa. Intr-un clasament al statelor europene de la acea vreme, Romania era pe locul 8 dupa numarul de locuitori si pe locul 10 dupa suprafata.
Contextul istoric si social-politic in care s-a infaptuit reforma agrara a lui Ferdinand
Viata politica din timpul domniei lui Ferdinand I a fost dominata de Partidul National Liberal, de orientare conservatoare, condus pe atunci de fratii Ion si Vintila Bratianu.
Ferdinand a jurat in timpul incoronarii c... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro