Romani din umbra. Matila Ghyka, printul aventurier care a facut ocolul pamantului si i-a invatat proportiile de aur pe Dali si Le Corbusier
Am petrecut astfel cu mama, bunica, unchii si o matusa - care nu s-a maritat ca sa ramana cu maica-sa - primii zece ani ai copilariei propriu-zise, verile in casa de tara de la Dumbraveni, iernile si primaverile in casa Bals din Iasi, foarte spatioasa, datand tot din primii ani ai secolului al XIX-lea, al carei corp principal, rotunjit ca un turn, forma coltul strazii principale din Iasi - strada Carol si al uneia mai modeste, unde, peste drum de noi, erau frumoasele pajisti ale casei Ghica-Budesti", scrie Ghyka in insemnarile sale. El mai povesteste ca guvernul de la Bucuresti era cel mai probabil uimit de aceste rapoarte, redactate cand de el, intr-o maniera conservatoare, cand de Bibescu, intr-una liberala, pentru ca ilustrau puncte de vedere diametral opuse cu privire la activitatea de pe taramurile britanice. Matila consemneaza si micile detalii ale democratiei, cum ar fi tratamentul egal aplicat tuturor celor de pe platourile de filmare care primesc aceeasi masa dimineata: " un sandwich urias cu unt si sunca, o bucata de branza si o tarta cu prune, totul udat cu o ceasca de cafea cu lapte, servita de cele trei staruri feminine dintr-un camion anume". Povestea numarului de aur si invatacelul Dali Aprofundandu-si studiile in domeniul esteticii, Matila Ghyka a devenit obsedat de numarul de aur, despre care a scris in cartea sa din 1931, "Numarul de aur- Rituri si ritmuri pitagorice in dezvoltarea civilizatiilor occidentale", dar si in "Estetica proportiilor in natura si in arta", din 1927. "Prietenia intre Maruka Cantacuzino si Nae Ionescu, pe care am declansat-o prezentandu-i unul altuia, mergea in continuare si el isi petrecea acum vara in frumoasa ei casa de la Sinaia, pe malul Prahovei, de cealalta parte a aglomerarii de vile si a muntelui impadurit pe coasta caruia se inalta palatul regal", povesteste Ghyka. In 1974, Helen Wills, celebra jucatoare americana de tenis, cunoscuta pentru detinerea primei pozitii in clasament la tenisul pentru femei timp de noua ani, organizeaza un dineu la care sunt invitati si Matila Ghyka si celebrul pictor spaniol, Salvador Dali care lucreaza in aceasta perioada la faimoasa lui pictura, Leda Atomica la care Ghyka va avea o imensa contributie, dar nu numai (Dali se bazeaza pe teoriile lui Ghyka si in realizarea picturilor Madona de la port Lligat, Sacramentul Cinei cea de Taina sau Corpus Hypercubus/ Crucificarea). Ghyka si arhitectura Contributiile lui Matila Ghyka si ale numarului sau de aur si-au gasit aplicabilitate si in arhitectura unde celebrul arhitect Charles-Edouard Jeanneret-Gris, cunoscut sub pseudonimul de Le Corbusier, a fost de asemenea inspirat de consideratiile lui Ghyka, aplicand teoria acestuia la proiectarea apartamentelor.
Mintea sclipitoare a lui Matila Ghyka, precum si contributiile sale in arta si chiar in arhitectura, nu sunt cunoscute de multi, iar dintre operele sale, doar cateva sunt traduse in romana.
Preocuparile lui Ghyka au vizat diplomatia, ingineria, estetica, scriitura, matematica si, la un moment dat, chiar marina romaneasca, telul sau fiind acela de a deveni un om al renasterii, un creator care sa cunoasca cat mai mult din cat mai multe domenii.
Detalii despre viata lui Ghyka se regasesc in cele doua carti autobiografice "Popasuri ale tineretii mele" si "Fericit ca Ulise", aparute la Curtea Veche sau reunite in volumul"Curcubeie", aparut la editura Polirom, in 2015, dar si in cercetarile unor istorici precum Mihai Sorin Radulescu sau Georgeta Filitti. De asemena, mentiuni cu privire la figura lui Matila se gasesc si in scrierile unor personalitati care au luat contact cu el, precum Mircea Eliade care a scris textul "La moartea lui Matila Ghyka", in care filosoful religiilor vorbeste despre el ca despre un om inzestrat "in prea multe directii". De asemenea, Eliade mai vorbeste despre Ghyka si intr-o scrisoare adresata lui Alexandru Rosetti, in care il descrie ca un om original si incantator. Copilaria si titlul de print
Pe 13 septembrie 1881, se nastea, la Iasi, Matila Ghyka, din mezalianta dintre Matila Costiescu si Maria Ghyca. Intelectual roman care avea sa faca ocolul lumii si care avea sa isi lase amprenta in diverse domenii, de la diplomatie, la estetica, la matematica, la istorie si inginerie, a fost recunoscut si admirat in special in strainatate, cu precadere in Statele Unite ale Americii.
Pe cat de mare a fost orizontul intelectual si cultural pe care Matila a reusit sa il cuprinda, pe atat de uitat era cand si-a dat sfarsitul in vara anului 1965.
Tatal sau, Matila Costiescu a luptat in Razboiul de Independenta in calitate de ofiter, iar Ma... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro