Ritualurile ciudate ale dacilor si obiceiuri putin cunoscute ale romanilor. De ce plangeau getii cand li se nastea un copil

Ritualurile ciudate ale dacilor si obiceiuri putin cunoscute ale romanilor. De ce plangeau getii cand li se nastea un copil

Aceasta credinta ii facea pe geti, atat pe barbati cat si pe femei, sa nu aiba teama de moarte si sa considere "o vale a plangerilor, ca o trecere intunecoasa si plina de dureri catre lumea cealalta, unde sufletul va duce o viata de veci". Luptele cu romanii, de scurta durata dar foarte violente Inca din scoala aflam istoria confruntarilor armate ale dacilor si romanilor, mai ales detalii despre cele doua razboaie de la 101-102 si 105-106, care au la baza texte ale unor cronicari ai vremii, scenele de pe columna lui Traian, dar si descoperirile arheologice. De exemplu, baile romane de la Pietroasele, spun specialistii, au fost o constructie impresionanta in conceptie si fascinanta ca aspect, ale caror culoare si incaperi erau pardosite cu placi de marmura alba, peretii erau decorati in fresca frumos colorata in combinatii de albastru, rosu, galben, verde si brun, iar ferestrele erau inchise cu vitralii din placute de sticla multicolore fixate cu rame de plumb. Edificiul dispunea de bazine cu apa calda si apa rece, de sali pentru exercitii si antrenamente, sali de muzica, de dans, de lectura, de odihna, spatii de lucru, bucatarie, sala pentru banchete.

acum 70 luni (7 Jun 2018)

Cu ajutorul textelor unor cronicari ai vremii, scenelor de pe columna lui Traian dar si a descoperirilor arheologice, istoricii au strans informatii despre obiceiurile prezente in societatea geto-daca. De exemplu, Herodot si Iordanes relatau despre ritualul dacilor de a sacrifica un om pe care il considerau ca fiind un sol trimis marelui Zamolxe si despre faptul ca dacii isi sacrificau prizonierii. Ei credeau in nemurirea sufletului pentru ca unul din zeii lor, Zamolxis, "i-a invatat ca nici el, nici oaspetii lui si nici urmasii acestora nu vor murii in veci, ci se vor muta intr-un loc, unde traind de-a pururi, vor avea parte de tot felul de bunatati"(Herodot, Istorii, IV, 10-15). Aceasta credinta ii facea pe geti, atat pe barbati cat si pe femei, sa nu aiba teama de moarte si sa considere "o vale a plangerilor, ca o trecere intunecoasa si plina de dureri catre lumea cealalta, unde sufletul va duce o viata de veci". "Din felul acesta de a privi viata isvorea un obiceiu ciudat: plangeau, cand li se nastea un copil, insirand in bocetele lor toate suferintele si suferintele, prin cari are sa treaca ori-ce muritor, iar la inmormantari, benchetuiau si se veseliau impreuna toate neamurile celui mort. ("Romanii si Dacii - Luptele lor si obarsia neamului romanesc", autor Ioan Lupas) Femeile din marele neam al tracilor erau injunghiate la mormantul sotului, fiind o dovada de mare cinste pentru acestea. Cea care urma sa fie sacrificata era preluata de rudele celui decedat si injunghiata chiar pe mormantul barbatului. Iar cei care vor sa le linisteasca aduc arme si daruri langa rug, spunand ca sunt gata sa trateze sau sa lupte cu sufletul celui mort, spre a sti daca acela permite casatoria.

Sunt dovezi, spun istoricii, care demonstreaza ca geto-dacii stapaneau medicina, stiinta de a produce leacuri din plante medicinale, aveau notiuni despre astre, despre calendar. Invatarea acestor discipline era apanajul unor familii din elita comunitatii, iar educatia se manifesta in... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro