Ritualuri si superstitii la botez, acum un veac: mama nu participa la ceremonie si nici nu stia numele copilului

Ritualuri si superstitii la botez, acum un veac: mama nu participa la ceremonie si nici nu stia numele copilului

Se considera mare pacat refuzul de a fi nas, cum de alfel se considera ca celor care accepta sa tina in brate un copil la sujba de crestinare, li se iarta pacatele: "Cel ce refuza primirea oficiului de nas are , dupa credinta poporului roman, foarte mare pacat, iar cel ce primeste si boteaza de buna voie, acela nu numai ca pentru fiecare copil botezat i se iarta pacatele, nu numai ca are pomana, ci totodata ii aduce fiecare crestinare mult noroc si mult bine", mai spune etnologul. "Cand cineva in decursul vietii sale se lasa induplecat sau condus de multi altii decat de mintea sa sau cand de teme de tot, cand e din cale afara de fricos, se zice ca e slab de inger.

acum 51 luni (6 Jun 2015)

Cei cu constitutie slaba erau botezati chiar a doua zi de la nastere, de teama sa nu moara nebotezati, iar cei sanatosi, in a opta zi. "Copilul care nu se boteaza timp indelungat va avea ochi mari si asta de dorul botezului", spune o superstitie veche de un veac, cuprinsa in cartea "Nasterea la romani", scrisa de etonologul Florea Simion Marian in 1892. Se considera mare pacat refuzul de a fi nas, cum de alfel se considera ca celor care accepta sa tina in brate un copil la sujba de crestinare, li se iarta pacatele: "Cel ce refuza primirea oficiului de nas are , dupa credinta poporului roman, foarte mare pacat, iar cel ce primeste si boteaza de buna voie, acela nu numai ca pentru fiecare copil botezat i se iarta pacatele, nu numai ca are pomana, ci totodata ii aduce fiecare crestinare mult noroc si mult bine", mai spune etnologul. "Luminile de botez" se faceau acasa Pana la botez, in sarcina celor alesi ca nasi ramanea confectionarea "luminilor de botez". "In Romania exista credinta ca daca fasa ce se da unui copil de la nas se brodeste prea lunga, se va insura copilul batran, iar de va fi prea scurta, se va insura copilul tanar", mai spune carte de acum un veac. In ziua botezului, copilul era luat de moasa si nasi de la casa mamei si dus acasa la preot sau la biserica pentru slujba de crestinare. Moasa ascundea in scutecele copilului o bucata de paine si una de sare, "cu scopul ca toata viata sa sa aiba paine si sare si sa fie bun ca painea cea de grau". Preotul care savarsea botezul primea de la nasi si de la moasa "o gaina, o husca de sare si o sticla de rachiu", in semn de cinste pentru faptul ca va da copilul in legea crestineasca si ii va darui un nume. Numele copilului era ales de nasa si, in unele zone, nici mama nu stia inainte de plecarea la biserica cu ce nume se va intoarce acasa copilul ei . De aceea, in momentul in care preotul boteaza copilul se strang imprejurul lui o multime de baieti ca sa auda numele ce se da copilului. Fratii de botez nu se putea... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro