Revoltele de pe mosiile Episcopiei catolice a Transilvaniei, cel mai mare mosier al provinciei in Evul Mediu

Revoltele de pe mosiile Episcopiei catolice a Transilvaniei, cel mai mare mosier al provinciei in Evul Mediu

De la centru de eparhie, la capitala Principatului Transilvaniei" Obligatiile fata de stapanul feudal s-au inmultit odata cu dezvoltarea oraselor si aparitia posibilitatii de valorificare in bani a produselor agricole ale iobagilor. Mosiile aduceau venituri directe, dintre cele care nu sunt niciodata socotite , dar fara de care celelalte fapte ori lucruri, cu mai mare priza la sensibilitatea istorica, nu se puteau infaptui", Adrian Andrei Rusu, istoric medievist Ca sa scape de obligatiile tot mai numeroase fata de stapan, iobagii de pe mosiile Episcopiei si Capitlului (notariatul) fug la orase sau chiar trec granita in Tara Romanesca si Moldova. Alti mesteri, din Garbova si Cilnic, au primit 90 de marci de argint si 24 de coti (n.a.unitate de masura) de postav de Dorna. Ce contine obiectul arheologic descoperit in 2014 si de ce semnele erau ascunse privitorilor Teoria conspiratiei: care este adevarata semnificatie a culorilor de pe ambalajul de pasta de dinti Povestea medaliei de aur cu chipul lui Constantin Brancoveanu batuta la Alba Iulia, folosita drept cap de acuzare la decapitarea domnitorului

acum 48 luni (21 Oct 2016)

Odata cu formarea domeniilor feudale s-au adancit si contradictiile dintre clasele sociale aflate pe pozitii antagoniste: nobilimea si taranimea aservita. Cei liberi isi reduc mereu randurile cazand in dependenta, datorita pierderii pamanturilor de aratura si divizarea loturilor de pamant.

Taranimea aservita forma marea majoritate a populatiei de pe mosiile Episcopiei Transilvaniei cu sediul de la Alba Iulia. notariatul) si prin sudoarea lor sustineau un aparat feudal numeros aparat de soldati platiti si de ziduri groase de Cetate. Sunt mentionate numeroase slugi lipsite de drepturi: prizonieri de razboi, tigani care spalau aur din nisipul raurtilor Ampoisi Aries pentru nevoile Episcopiei", Gheorghe Anghel, istoric, in lucrarea colectiva "Alba Iulia 2000". Pe langa castigul direct, care asigura intretinerea si prosperitatea institutiei bisericesti, dijma a fost mereu un stimulent al economiei de schimb, caci pentru a acoperi taxatia, se presupunea necesitatea vinderii produselor natural", scrie Adrian Andrei Rusu, istoric medievist, in "Alba Iulia. De la centru de eparhie, la capitala Principatului Transilvaniei"

Obligatiile fata de stapanul feudal s-au inmultit odata cu dezvoltarea oraselor si aparitia posibilitatii de valorificare in bani a produselor agricole ale iobagilor.

"In calitate de stapana de pamanturi, episcopia singura ori impreuna cu capitlul ei, a detinut primul loc in provincie (n.a. Mosiile aduceau venituri directe, dintre cele care nu sunt niciodata socotite , dar fara de care celelalte fapte ori lucruri, cu mai mare priza la sensibilitatea istorica, nu se puteau infaptui", Adrian Andrei Rusu, istoric medievist

Ca sa scape de obligatiile tot mai numeroase fata de stapan, iobagii de pe mosiile Episcopiei si Capitlului (notariatul) fug la orase sau chiar trec granita in Tara Romanesca si Moldova. In lucrarea "Alba Iulia 2000" este prezentat un document... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro