Anul Nou era marcat la curtile domnesti romanesti, in urma cu sute de ani, prin petreceri fastuoase si mese bogate, asezonate cu muzica si dans. O descriere a ceea ce insemna masa de Anul Nou in urma cu 400 de ani a lasat Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei": "Rasunetul tobelor si al trambitelor da semn pentru aducerea bucatelor, pe care mitropolitul le blagosloveste".

In vremea lui Constantin Brancoveanu, masa de Anul Nou insemna o serie de ritualuri si obiceiuri respectate cu sfintenie. "La 1 ianuarie, sarbatoare la ortodocsi fiind Sfantul Vasile, daca vreunul din comeseni stranuta la masa, i se aduce indata un pahar de vin si pe deasupra i se da o bucata de postav fin si una de atlas ca sa-si faca anteriu si haina de desubt. In aceeasi zi se mai obisnuieste a se face si o alta ceremonie foarte curioasa, care aduce multa veselie nu numai domnului, ci si comesenilor lui", a scris despre obiceiurile de Anul Nou secretarul lui Constantin Brancoveanu.

Masa de anul nou se incheia cu o placinta cu ravase care implica un ritual la care luau parte toti mesenii. "Pentru incheierea ospatului este adusa o placinta mare facuta din foite de aluat si in care au fost bagate cu mestesug, in locuri diferite, cincizeci de ughi sau techini si inca si diferite bilete, asemanatoare cu cele de loto, avand scrise pe ele cateva cuvinte aratand un semn bun sau rau in acea zi de inceput de an. Si astfel, cand domnul imparte placinta, unuia ii cade vreun ban de aur, altuia vreun bilet, al carui cuprins trebuie sa fie citit cu glas tare de boierul caruia i-a cazut din intamplare, ca de pilda: betie, ingamfare, prefacatorie sau fatarnicie, pretentii la tron si aceasta ii inveseleste nespus de mult pe toti, cu atat mai mult, cu cat domnul se foloseste de acest prilej pentru a spune vreo vorba de duh ca sa sporeasca veselia. Dupa ce s-au sfarsit serbarile solemne si salvele de tunuri si muschete, soldatii pleaca, fiecare companie urmandu-si steagul pana la casa stegarului sa... Citeste intreg articolul pe adevarul.ro